vitalic sprinceana
11-21-2007, 09:14 AM
un articol teafar:
http://www.europa.md/rom/infto/2585
autor Ion Marandici (http://ionmarandici.blogspot.com/)
Chiar daca mii de persoane parasesc Moldova in cautarea unui loc mai bun de munca sau de trai, autoritatile moldovene stabilesc reguli extrem de stricte pentru imigrarea persoanelor in Republica Moldova. Situatia creata este una paradoxala, pe de o parte, tara este in pericol de depopulare, iar pe de alta parte, politicile imigrationiste sunt anacronice. Barierele privind imigrarea reprezinta mostenirea anilor ’90 ai secolului trecut. Pe atunci, Moldova era o atractie pentru multi straini din fostul spatiu sovietic si autoritatile au decis sa limiteze imigratia pentru a asigura si garanta drepturile populatiei autohtone. Chiar daca situatia demografica s-a schimbat, prevederile legale nu au fost adaptate noilor realitati. Una din aceste prevederi legale, careia cu greu ii gasim o explicatie practica in prezent, o reminescenta a trecutului, este cota de imigrare anuala. In acest an, cota de imigrare moldoveneasca a facut primele victime europene prejudiciind grav imaginea Moldovei in ochii europenilor veniti aici pentru a desfasura activitati economice, culturale sau sociale.
Ce este cota de imigrare?
Cota de imigrare se refera la numarul de cetateni straini, care au dreptul de a obtine permisul de sedere pe teritoriul Republicii Moldova. Repatriatii nu sunt inclusi in aceasta cota. In unele state cota este utilizata pentru a proteja piata de munca autohtona de concurenta fortei de munca straine, dar in esenta este o prevedere ce corespunde unei atitudini protectioniste. In acelasi timp este un instrument de control al imigratiei si face parte din politica migrationala a statului. Prima prevedere legala care incerca sa reglementeze fluxurile migrationale pe teritoriul Moldovei a fost Legea cu privire la Migratiune adoptata in 1990. Aceasta avea drept scop garantarea drepturilor populatiei aflate pe teritoriul Republicii Moldova inainte de a fi definite procedurile de atribuire a cetateniei noului stat. In aceasta lege gasim prima referire la cota de imigrare. Aceasta era stabilita la 0,05% din numarul populatiei statului. Cota de imigrare urma sa fie stabilita anual de catre Parlament, iar fiecare raion avea dreptul sa primeasca doar un anumit numar de imigranti. In octombrie 2002, Parlamentul a adoptat Conceptia Politicii Migrationale a Republicii Moldova (Hotararea nr. 1386-XXV din 11 octombrie 2002) si Legea cu privire la Migratiune (nr. 1518-XV din 6 decembrie 2002). Aceste acte propuneau o gestionare complexa si moderna a migratiei si imparte imigratia in trei categorii: migratia de familie, migratia de munca si migratia pentru studii..
http://www.europa.md/upload/Image/articole/imigranti.jpg Protest pentru sustinerea imigrantilor in SUA, www.indymedia.org (http://www.indymedia.org/) Legea cu privire la Migratiune din 2002 stabileste clar ca “imigrarea in Moldova trebuie sa se incadreze in limitele cotei de imigrare stabilita de Guvern la propunerea Departamentul de Migratiune. Aceasta cota nu poate depasi 0,05% din numarul total al populatiei (in 2002 ea a fost stabilita la 2140 persoane)”.[1] (http://www.europa.md/rom/infto/2585#1) Scopul principal al cotei de imigrare consta in reglementarea numarului strainilor care vin in Moldova pentru a munci, avand scopul, de a proteja piata muncii din Republica Moldova. Totusi, intr-un raport de evaluare a politicii in domeniul migratiei elaborat de catre Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM) este exprimata recomandarea de a verifica necesitatea mentinerii sistemului de cote.[2] (http://www.europa.md/rom/infto/2585#2) “Reglementarea prin intermediul permiselor de munca ar permite mai multe flexibilitate”, cred autorii raportului OIM din 2003. Autoritatile emit permisele de munca pentru cetatenii straini si apatrizi in limita cotei stabilite anual de guvern si in situatia, in care ocuparea locurilor de munca vacante nu poate fi asigurata din resursele umane autohtone. Exceptie sunt investitorii, care investesc mai mult de 10 000 USD in tara. In perioada 1992-2002, cei care veneau in Moldova erau cetateni rusi sau ucraineni. Majoritatea imigrantilor din perioada 1992-2002 au venit in scopuri de familie sau pentru studii si doar circa 2000 in scopuri de munca. Dupa rusi si ucraineni, ca numar sunt sirienii si iordanienii.
Comparand legislatia in domeniu cu cea a altor state, observam ca cota moldoveneasca de imigrare este identica cu cea estoniana si corespunde cu 0,05% din populatia tarii. Spre deosebire de cota moldoveneasca cea estoniana nu include cetatenii Uniunii Europene, SUA, Elvetia, Norvegia, Islanda si Japonia.
Canada nu are cota de imigrare, insa regiunea Quebec stabileste anual o cota de cateva zeci de mii de imigranti. Austria are o cota pentru migratie ce se situeaza in jurul cifrei de 8000 de persoane. SUA au si ele o cota de imigrare foarte amanuntita, Kazahstanul confruntandu-se cu o serie de probleme demografice a dublat cota de imigrare in 2003. Italia a decis in 2000 sa stabileasca o cota de imigrare a fortei de munca. Aceste state pot fi considerate state bogate, care incearca sa-si protejeze cetatenii salariati, pentru ca de cele multe ori cotele de imigrare sunt stabilite la presiunea sindicatelor. In cazul Moldovei sindicatele nu au avut vreo pozitie clara in privinta cotei de imigrare.
Specificul anului 2007
Pana acum cota de imigrare oscila in jurul cifrei de 2000 de persoane, ceea ce ar reprezenta potrivit calculelor autoritatilor 0,05% din numarul populatiei, adica cuantumul prevazut de lege. In 2006, in Republica Moldova au primit adeverinte de imigrant 1968 persoane (443 turci, 354 ucraineni, 182 rusi, 171 romani, 112 americani, 75 bulgari, 72 evrei, 65 evrei etc.). Majoritatea imigrantilor au venit in 2006 la munca sau pentru reunificarea familiei.
Potrivit Hotararii de Guvern nr. 147 din 12 februarie 2007, cota imigratiei pentru anul curent a fost stabilita la 2070 de persoane. In acest an situatia este diferita, doar in primele noua luni ale anului au primit adeverinte de imigrant 1750 cetateni straini dintre care 403 turci, 364 ucraineni, 223 cetateni rusi,158 romani, 89 americani, 86 azeri, 78 italieni, 29 sirieni, 25 armeni, 22 belorusi, 19 bulgari etc. Din acest numar, 801 persoane au venit in Moldova pentru reunificarea familiei – mai ales ucraineni, rusi, turci, romani si azeri. In timp ce tinerii din Moldova se decid cu greu sa ramana si sa munceasca acasa, cetatenii altor state aleg Moldova drept destinatie de munca. Pe primul loc, la acest capitol se situeaza cetatenii turci (315) urmati de romani (92), italieni (70), ucraineni (69), americani (64) etc.
Cu exceptia cetatenilor romani si bulgari, cifrele din 2006 si 2007 arata ca cetatenii Uniunii Europene nu se grabesc sa imigreze in Moldova. Daca cetatenii europeni nu se grabesc sa imigreze in Moldova, exista numerosi cetateni ai Libanului, Siriei, Indiei, Iordaniei, Irakului, Iranului, Sudanului, Chinei, Marocului carora le este refuzata intrarea pe teritoriul Moldovei, pentru ca aceste state fac parte din grupul statelor cu un grad de risc ridicat. In prezent, pe teritoriul Moldovei sunt la ora actuala 13 255 straini cu permise de sedere.
Pentru diverse incalcari autoritatile moldovene au dreptul sa expulzeze cetatenii straini. Lucru curios este ca la acest capitol cetatenii rusi se situeaza pe primul loc, pana acum au fost expulzati 68 de cetateni rusi. Acestia sunt urmati de ucraineni, turci, azeri, armeni, georgieni s.a.
Intrucat de la 1 ianuarie 2007, cetatenii UE pot intra in Moldova fara vize numarul doritorilor de a veni in Moldova a crescut treptat. Chiar daca am vazut ca cetatenii europeni nu se inghesuie sa vina in Moldova, iata ca in acest an cota de imigrare a facut printre altele si victime europene. Legea spune ca imigrarea este permisa numai in limita cotei de imigrare, in cazul in care aceasta este depasita strainii ce solicita drept de sedere nu mai pot obtine acest drept.
Pentru multi cetateni europeni, abolirea vizelor a fost un semn de deschidere a Moldovei catre Europa si multe institutii economice, culturale, civice europene au decis din 2007 sa includa Moldova in activitatile lor. Paradoxal, dar multi dintre cei care au dorit sa ajute Moldova sa se apropie de Europa, nu au avut norocul sa obtina un permis de sedere. Cota de imigrare s-a dovedit a fi prea mica in acest an, iar autoritatile moldovene nu le-au acordat dreptul de sedere. Reamintim ca cetatenii europeni au dreptul de a ramane in Moldova fara viza timp de 90 de zile. In cazul in care vor sa ramana mai mult de 90 de zile acestia trebuie sa solicite adeverinta de imigrant, odata cu care ei primesc si statutul de imigrant.
Declaratiile victimelor si ale autoritatilor sunt contradictorii
Incercand sa aflam de ce au nevoie cetatenii europeni, care doresc obtinerea permisului de sedere, am constatat ca la fel ca cetatenii moldoveni ce muncesc in UE, acestia trebuie sa treaca printr-o serie de proceduri extrem de birocratice. Ei trebuie sa completeze un sir de acte la notar, sa treaca mai multe examene medicale (examen psihiatric, analiza sangelui, testul SIDA), sa prezinte numeroase traduceri legalizate, sa faca numeroase drumuri la institutiile responsabile de eliberarea permisului de sedere si de munca.
http://www.europa.md/upload/Image/articole/bma.jpg Din discutiile cu unii dintre ei a reiesit ca in acest an au aparut probleme grave. Cota de imigrare este depasita si multi dintre cetatenii UE care se afla in Moldova trebuie sa paraseasca tara pentru a reveni abia in ianuarie cand va fi stabilita o noua cota de imigrare pentru anul 2008. Din spusele acestora peste saizeci de persoane trebuie sa paraseasca Moldova din cauza faptului ca cota de imigrare este “plina”. Printre acestia se afla mediatori culturali, numerosi voluntari, afaceristi, bursieri straini – toti cetateni ai Uniunii Europene.
John Smith, unul dintre cetatenii UE, care va trebui sa paraseasca Moldova, compara atitudinea autoritatilor moldovene cu atitudinea similara vizavi de cetatenii europeni adoptata de Belarus, unde este foarte greu sa initiezi vreo activitate culturala in calitate de cetatean strain. “Nimeni nu stie, daca in ianuarie cand voi reveni pentru a ma incadra in noua cota, nu voi avea probleme la intrarea in tara”, spune el. “Poate ca aceasta este o reactie la extinderea Spatiului Schengen”, incearca John sa gaseasca o explicatie logica a acestei situatii.
Tanarul constata ca nu se face nicio diferenta intre cei care vor sa desfasoare activitati culturale in Moldova si cei care pur si simplu doresc sa se stabileasca permanent. “Avem sentimentul ca nu suntem doriti in Moldova. Si acest lucru ne doare”, a incheiat el discutia. Diplomati europeni acreditati la Chisinau au incercat sa convinga autoritatile moldovene, insa deocamdata fara vreun rezultat.
Sarah a castigat o bursa si a venit in Moldova ca sa desfasoare activitati culturale, insa la inceputul lunii noiembrie si-a intrerupt activitatea si a parasit tara pentru ca nu a reusit sa obtina permisul de sedere. Chiar daca este cetatean UE, acest fapt este considerat lipsit de importanta de catre autoritati.
In acest an au avut probleme si cetatenii moldoveni casatoriti cu cetateni straini. Tatiana este cetateantca moldoveanca casatorita cu un cetatean turc. Cei doi au un copil. Tatiana doreste sa-si invite sotul turc in Moldova pentru ca familia sa locuiasca impreuna, insa din cauza cotei de imigrare “pline” acest lucru nu este posibil.
Unele dintre victimele cotei de imigrare moldovenesti au fost de mai multe ori la Biroul pentru Migratie si Azil din cadrul MAI. Functionarii de acolo le-au promis de cateva ori solutionarea problemelor cu permisele de sedere, insa problemele au ramas, iar cetatenii UE au parasit deja tara cu impresia ca nu sunt bineveniti in Moldova, asta chiar daca autoritatile si-au declarat intentia de a se apropia de UE. In aceasta situatie, imaginea Moldovei si asa sifonata, este si mai mult afectata din cauza unor legi depasite si lipsa unei reactii adecvate la nivel oficial.
Unii oficiali din cadrul Biroului pentru Migratie si Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vad situatia in culori mai putin sumbre. “Noi nu facem decat sa respectam legea. Nimanui nu i se incalca drepturile. Lucram deja asupra modificarii legii si asupra modificarii acestei cote. Aceasta cota a fost stabilita inca in anii ’90 si preluata in Legea cu privire la Migratie din 2002”, a declarat Eduard Vecvert. Premierul Vasile Tarlev stie ca exista anumite probleme cu aceasta cota de imigrare. “Consideram ca este depasita si ca trebuie revizuita”, a mentionat recent premierul, insa lucrurile nu s-au miscat din loc.
O posibila solutie: anularea cotei de imigrare?
Cota de imigrare si-a pierdut functionalitatea si ar trebui anulata, intrucat este un obstacol pentru stabilirea cetatenilor UE in Moldova. Singurul efect al acesteia este crearea unei imagini negative tarii. Un studiu recent arata ca regulile de imigrare in UE din state-terte devin tot mai stricte.[3] (http://www.europa.md/rom/infto/2585#3) Atunci cand analizeaza eficienta cotei de imigrare autorii considera ca cea mai buna solutie este o cota de imigrare flexibila. In contextul depopularii Republicii Moldova, protectia pietei de munca locale prin stabilirea unei cote de imigrare este o masura ineficace. Existenta acestei cote arata ca depopularea nu este perceputa de oficiali ca un pericol real.
Pe termen scurt ar fi posibile doua solutii: o interpretare flexibila si diferentiata a acestei cote sau marirea ei printr-o hotarare de guvern. In ceea ce priveste prima optiune, autoritatile ar trebui sa faca o diferentiere intre cetatenii Uniunii Europene si cei veniti din state arabe, asiatice sau africane. O alta diferentiere pe care ar trebui sa o faca autoritatile moldovene este cea intre strainii care vin sa se stabileasca definitiv si cei care raman temporar. Bineinteles ca cea de a doua solutie ar fi cea mai simpla si anume marirea de catre guvern a cotei de imigrare din acest an. Pentru marirea acestei cote sunt necesare cateva zile, insa efectele ar fi in mod sigur de durata si in mod sigur imaginea Moldovei in UE nu ar avea de suferit.
* Persoanele care au vorbit despre problemele cotei de imigrare au dorit din diverse motive sa-si pastreze anonimatul. Numele mentionate in text ale acestor persoane sunt fictive.
[1] (http://www.europa.md/panou/edit/editor/fckeditor.html?InstanceName=ta&Toolbar=Default#_ftnref1) Legea cu privire la Migratiune (Art. 14), nr. 1518-XV, 6 decembrie 2002.
[2] (http://www.europa.md/panou/edit/editor/fckeditor.html?InstanceName=ta&Toolbar=Default#_ftnref2) Gestionarea Migratiei in Moldova, Raport de Evaluare al Organizatiei Internationale pentru Migratie, 23.11.2003, p.16.
[3] (http://www.europa.md/panou/edit/editor/fckeditor.html?InstanceName=ta&Toolbar=Default#_ftnref3) Michele Moretto and Sergio Vergalli, Uncertainty over the Immigration Quota System, University of Padua, 31.08.2007.
http://www.europa.md/rom/infto/2585
autor Ion Marandici (http://ionmarandici.blogspot.com/)
Chiar daca mii de persoane parasesc Moldova in cautarea unui loc mai bun de munca sau de trai, autoritatile moldovene stabilesc reguli extrem de stricte pentru imigrarea persoanelor in Republica Moldova. Situatia creata este una paradoxala, pe de o parte, tara este in pericol de depopulare, iar pe de alta parte, politicile imigrationiste sunt anacronice. Barierele privind imigrarea reprezinta mostenirea anilor ’90 ai secolului trecut. Pe atunci, Moldova era o atractie pentru multi straini din fostul spatiu sovietic si autoritatile au decis sa limiteze imigratia pentru a asigura si garanta drepturile populatiei autohtone. Chiar daca situatia demografica s-a schimbat, prevederile legale nu au fost adaptate noilor realitati. Una din aceste prevederi legale, careia cu greu ii gasim o explicatie practica in prezent, o reminescenta a trecutului, este cota de imigrare anuala. In acest an, cota de imigrare moldoveneasca a facut primele victime europene prejudiciind grav imaginea Moldovei in ochii europenilor veniti aici pentru a desfasura activitati economice, culturale sau sociale.
Ce este cota de imigrare?
Cota de imigrare se refera la numarul de cetateni straini, care au dreptul de a obtine permisul de sedere pe teritoriul Republicii Moldova. Repatriatii nu sunt inclusi in aceasta cota. In unele state cota este utilizata pentru a proteja piata de munca autohtona de concurenta fortei de munca straine, dar in esenta este o prevedere ce corespunde unei atitudini protectioniste. In acelasi timp este un instrument de control al imigratiei si face parte din politica migrationala a statului. Prima prevedere legala care incerca sa reglementeze fluxurile migrationale pe teritoriul Moldovei a fost Legea cu privire la Migratiune adoptata in 1990. Aceasta avea drept scop garantarea drepturilor populatiei aflate pe teritoriul Republicii Moldova inainte de a fi definite procedurile de atribuire a cetateniei noului stat. In aceasta lege gasim prima referire la cota de imigrare. Aceasta era stabilita la 0,05% din numarul populatiei statului. Cota de imigrare urma sa fie stabilita anual de catre Parlament, iar fiecare raion avea dreptul sa primeasca doar un anumit numar de imigranti. In octombrie 2002, Parlamentul a adoptat Conceptia Politicii Migrationale a Republicii Moldova (Hotararea nr. 1386-XXV din 11 octombrie 2002) si Legea cu privire la Migratiune (nr. 1518-XV din 6 decembrie 2002). Aceste acte propuneau o gestionare complexa si moderna a migratiei si imparte imigratia in trei categorii: migratia de familie, migratia de munca si migratia pentru studii..
http://www.europa.md/upload/Image/articole/imigranti.jpg Protest pentru sustinerea imigrantilor in SUA, www.indymedia.org (http://www.indymedia.org/) Legea cu privire la Migratiune din 2002 stabileste clar ca “imigrarea in Moldova trebuie sa se incadreze in limitele cotei de imigrare stabilita de Guvern la propunerea Departamentul de Migratiune. Aceasta cota nu poate depasi 0,05% din numarul total al populatiei (in 2002 ea a fost stabilita la 2140 persoane)”.[1] (http://www.europa.md/rom/infto/2585#1) Scopul principal al cotei de imigrare consta in reglementarea numarului strainilor care vin in Moldova pentru a munci, avand scopul, de a proteja piata muncii din Republica Moldova. Totusi, intr-un raport de evaluare a politicii in domeniul migratiei elaborat de catre Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM) este exprimata recomandarea de a verifica necesitatea mentinerii sistemului de cote.[2] (http://www.europa.md/rom/infto/2585#2) “Reglementarea prin intermediul permiselor de munca ar permite mai multe flexibilitate”, cred autorii raportului OIM din 2003. Autoritatile emit permisele de munca pentru cetatenii straini si apatrizi in limita cotei stabilite anual de guvern si in situatia, in care ocuparea locurilor de munca vacante nu poate fi asigurata din resursele umane autohtone. Exceptie sunt investitorii, care investesc mai mult de 10 000 USD in tara. In perioada 1992-2002, cei care veneau in Moldova erau cetateni rusi sau ucraineni. Majoritatea imigrantilor din perioada 1992-2002 au venit in scopuri de familie sau pentru studii si doar circa 2000 in scopuri de munca. Dupa rusi si ucraineni, ca numar sunt sirienii si iordanienii.
Comparand legislatia in domeniu cu cea a altor state, observam ca cota moldoveneasca de imigrare este identica cu cea estoniana si corespunde cu 0,05% din populatia tarii. Spre deosebire de cota moldoveneasca cea estoniana nu include cetatenii Uniunii Europene, SUA, Elvetia, Norvegia, Islanda si Japonia.
Canada nu are cota de imigrare, insa regiunea Quebec stabileste anual o cota de cateva zeci de mii de imigranti. Austria are o cota pentru migratie ce se situeaza in jurul cifrei de 8000 de persoane. SUA au si ele o cota de imigrare foarte amanuntita, Kazahstanul confruntandu-se cu o serie de probleme demografice a dublat cota de imigrare in 2003. Italia a decis in 2000 sa stabileasca o cota de imigrare a fortei de munca. Aceste state pot fi considerate state bogate, care incearca sa-si protejeze cetatenii salariati, pentru ca de cele multe ori cotele de imigrare sunt stabilite la presiunea sindicatelor. In cazul Moldovei sindicatele nu au avut vreo pozitie clara in privinta cotei de imigrare.
Specificul anului 2007
Pana acum cota de imigrare oscila in jurul cifrei de 2000 de persoane, ceea ce ar reprezenta potrivit calculelor autoritatilor 0,05% din numarul populatiei, adica cuantumul prevazut de lege. In 2006, in Republica Moldova au primit adeverinte de imigrant 1968 persoane (443 turci, 354 ucraineni, 182 rusi, 171 romani, 112 americani, 75 bulgari, 72 evrei, 65 evrei etc.). Majoritatea imigrantilor au venit in 2006 la munca sau pentru reunificarea familiei.
Potrivit Hotararii de Guvern nr. 147 din 12 februarie 2007, cota imigratiei pentru anul curent a fost stabilita la 2070 de persoane. In acest an situatia este diferita, doar in primele noua luni ale anului au primit adeverinte de imigrant 1750 cetateni straini dintre care 403 turci, 364 ucraineni, 223 cetateni rusi,158 romani, 89 americani, 86 azeri, 78 italieni, 29 sirieni, 25 armeni, 22 belorusi, 19 bulgari etc. Din acest numar, 801 persoane au venit in Moldova pentru reunificarea familiei – mai ales ucraineni, rusi, turci, romani si azeri. In timp ce tinerii din Moldova se decid cu greu sa ramana si sa munceasca acasa, cetatenii altor state aleg Moldova drept destinatie de munca. Pe primul loc, la acest capitol se situeaza cetatenii turci (315) urmati de romani (92), italieni (70), ucraineni (69), americani (64) etc.
Cu exceptia cetatenilor romani si bulgari, cifrele din 2006 si 2007 arata ca cetatenii Uniunii Europene nu se grabesc sa imigreze in Moldova. Daca cetatenii europeni nu se grabesc sa imigreze in Moldova, exista numerosi cetateni ai Libanului, Siriei, Indiei, Iordaniei, Irakului, Iranului, Sudanului, Chinei, Marocului carora le este refuzata intrarea pe teritoriul Moldovei, pentru ca aceste state fac parte din grupul statelor cu un grad de risc ridicat. In prezent, pe teritoriul Moldovei sunt la ora actuala 13 255 straini cu permise de sedere.
Pentru diverse incalcari autoritatile moldovene au dreptul sa expulzeze cetatenii straini. Lucru curios este ca la acest capitol cetatenii rusi se situeaza pe primul loc, pana acum au fost expulzati 68 de cetateni rusi. Acestia sunt urmati de ucraineni, turci, azeri, armeni, georgieni s.a.
Intrucat de la 1 ianuarie 2007, cetatenii UE pot intra in Moldova fara vize numarul doritorilor de a veni in Moldova a crescut treptat. Chiar daca am vazut ca cetatenii europeni nu se inghesuie sa vina in Moldova, iata ca in acest an cota de imigrare a facut printre altele si victime europene. Legea spune ca imigrarea este permisa numai in limita cotei de imigrare, in cazul in care aceasta este depasita strainii ce solicita drept de sedere nu mai pot obtine acest drept.
Pentru multi cetateni europeni, abolirea vizelor a fost un semn de deschidere a Moldovei catre Europa si multe institutii economice, culturale, civice europene au decis din 2007 sa includa Moldova in activitatile lor. Paradoxal, dar multi dintre cei care au dorit sa ajute Moldova sa se apropie de Europa, nu au avut norocul sa obtina un permis de sedere. Cota de imigrare s-a dovedit a fi prea mica in acest an, iar autoritatile moldovene nu le-au acordat dreptul de sedere. Reamintim ca cetatenii europeni au dreptul de a ramane in Moldova fara viza timp de 90 de zile. In cazul in care vor sa ramana mai mult de 90 de zile acestia trebuie sa solicite adeverinta de imigrant, odata cu care ei primesc si statutul de imigrant.
Declaratiile victimelor si ale autoritatilor sunt contradictorii
Incercand sa aflam de ce au nevoie cetatenii europeni, care doresc obtinerea permisului de sedere, am constatat ca la fel ca cetatenii moldoveni ce muncesc in UE, acestia trebuie sa treaca printr-o serie de proceduri extrem de birocratice. Ei trebuie sa completeze un sir de acte la notar, sa treaca mai multe examene medicale (examen psihiatric, analiza sangelui, testul SIDA), sa prezinte numeroase traduceri legalizate, sa faca numeroase drumuri la institutiile responsabile de eliberarea permisului de sedere si de munca.
http://www.europa.md/upload/Image/articole/bma.jpg Din discutiile cu unii dintre ei a reiesit ca in acest an au aparut probleme grave. Cota de imigrare este depasita si multi dintre cetatenii UE care se afla in Moldova trebuie sa paraseasca tara pentru a reveni abia in ianuarie cand va fi stabilita o noua cota de imigrare pentru anul 2008. Din spusele acestora peste saizeci de persoane trebuie sa paraseasca Moldova din cauza faptului ca cota de imigrare este “plina”. Printre acestia se afla mediatori culturali, numerosi voluntari, afaceristi, bursieri straini – toti cetateni ai Uniunii Europene.
John Smith, unul dintre cetatenii UE, care va trebui sa paraseasca Moldova, compara atitudinea autoritatilor moldovene cu atitudinea similara vizavi de cetatenii europeni adoptata de Belarus, unde este foarte greu sa initiezi vreo activitate culturala in calitate de cetatean strain. “Nimeni nu stie, daca in ianuarie cand voi reveni pentru a ma incadra in noua cota, nu voi avea probleme la intrarea in tara”, spune el. “Poate ca aceasta este o reactie la extinderea Spatiului Schengen”, incearca John sa gaseasca o explicatie logica a acestei situatii.
Tanarul constata ca nu se face nicio diferenta intre cei care vor sa desfasoare activitati culturale in Moldova si cei care pur si simplu doresc sa se stabileasca permanent. “Avem sentimentul ca nu suntem doriti in Moldova. Si acest lucru ne doare”, a incheiat el discutia. Diplomati europeni acreditati la Chisinau au incercat sa convinga autoritatile moldovene, insa deocamdata fara vreun rezultat.
Sarah a castigat o bursa si a venit in Moldova ca sa desfasoare activitati culturale, insa la inceputul lunii noiembrie si-a intrerupt activitatea si a parasit tara pentru ca nu a reusit sa obtina permisul de sedere. Chiar daca este cetatean UE, acest fapt este considerat lipsit de importanta de catre autoritati.
In acest an au avut probleme si cetatenii moldoveni casatoriti cu cetateni straini. Tatiana este cetateantca moldoveanca casatorita cu un cetatean turc. Cei doi au un copil. Tatiana doreste sa-si invite sotul turc in Moldova pentru ca familia sa locuiasca impreuna, insa din cauza cotei de imigrare “pline” acest lucru nu este posibil.
Unele dintre victimele cotei de imigrare moldovenesti au fost de mai multe ori la Biroul pentru Migratie si Azil din cadrul MAI. Functionarii de acolo le-au promis de cateva ori solutionarea problemelor cu permisele de sedere, insa problemele au ramas, iar cetatenii UE au parasit deja tara cu impresia ca nu sunt bineveniti in Moldova, asta chiar daca autoritatile si-au declarat intentia de a se apropia de UE. In aceasta situatie, imaginea Moldovei si asa sifonata, este si mai mult afectata din cauza unor legi depasite si lipsa unei reactii adecvate la nivel oficial.
Unii oficiali din cadrul Biroului pentru Migratie si Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vad situatia in culori mai putin sumbre. “Noi nu facem decat sa respectam legea. Nimanui nu i se incalca drepturile. Lucram deja asupra modificarii legii si asupra modificarii acestei cote. Aceasta cota a fost stabilita inca in anii ’90 si preluata in Legea cu privire la Migratie din 2002”, a declarat Eduard Vecvert. Premierul Vasile Tarlev stie ca exista anumite probleme cu aceasta cota de imigrare. “Consideram ca este depasita si ca trebuie revizuita”, a mentionat recent premierul, insa lucrurile nu s-au miscat din loc.
O posibila solutie: anularea cotei de imigrare?
Cota de imigrare si-a pierdut functionalitatea si ar trebui anulata, intrucat este un obstacol pentru stabilirea cetatenilor UE in Moldova. Singurul efect al acesteia este crearea unei imagini negative tarii. Un studiu recent arata ca regulile de imigrare in UE din state-terte devin tot mai stricte.[3] (http://www.europa.md/rom/infto/2585#3) Atunci cand analizeaza eficienta cotei de imigrare autorii considera ca cea mai buna solutie este o cota de imigrare flexibila. In contextul depopularii Republicii Moldova, protectia pietei de munca locale prin stabilirea unei cote de imigrare este o masura ineficace. Existenta acestei cote arata ca depopularea nu este perceputa de oficiali ca un pericol real.
Pe termen scurt ar fi posibile doua solutii: o interpretare flexibila si diferentiata a acestei cote sau marirea ei printr-o hotarare de guvern. In ceea ce priveste prima optiune, autoritatile ar trebui sa faca o diferentiere intre cetatenii Uniunii Europene si cei veniti din state arabe, asiatice sau africane. O alta diferentiere pe care ar trebui sa o faca autoritatile moldovene este cea intre strainii care vin sa se stabileasca definitiv si cei care raman temporar. Bineinteles ca cea de a doua solutie ar fi cea mai simpla si anume marirea de catre guvern a cotei de imigrare din acest an. Pentru marirea acestei cote sunt necesare cateva zile, insa efectele ar fi in mod sigur de durata si in mod sigur imaginea Moldovei in UE nu ar avea de suferit.
* Persoanele care au vorbit despre problemele cotei de imigrare au dorit din diverse motive sa-si pastreze anonimatul. Numele mentionate in text ale acestor persoane sunt fictive.
[1] (http://www.europa.md/panou/edit/editor/fckeditor.html?InstanceName=ta&Toolbar=Default#_ftnref1) Legea cu privire la Migratiune (Art. 14), nr. 1518-XV, 6 decembrie 2002.
[2] (http://www.europa.md/panou/edit/editor/fckeditor.html?InstanceName=ta&Toolbar=Default#_ftnref2) Gestionarea Migratiei in Moldova, Raport de Evaluare al Organizatiei Internationale pentru Migratie, 23.11.2003, p.16.
[3] (http://www.europa.md/panou/edit/editor/fckeditor.html?InstanceName=ta&Toolbar=Default#_ftnref3) Michele Moretto and Sergio Vergalli, Uncertainty over the Immigration Quota System, University of Padua, 31.08.2007.