Fotbal international

[coolgreetings]

Mam uitat eu pe aici prin temele de la sport shi nam vazut o tema asemanatore asha ca am hotarat sa o deschid.
Spuneti totul ce este nou si se intampla peste hotare legat de football

[coolgreetings]

Jucãtorii lui Olympique Marseille nu au putut pleca de la antrenament, din cauza protestului neobisnuit al presei

Olympique Marseille rãmîne un club al tuturor posibilitãtilor. Cel putin atît timp cît directorul sportiv, Bernard Tapie, îsi face de cap, gruparea idolatrizatã de fanaticii care asediazã stadionul "Velodrome" la fiecare meci reprezintã un "deliciu".



Mai nou, cotidianul "L'Equipe" a prezentat un articol la adresa lui Tapie. Omul a fost atît de tare deranjat, încît a decis cã trebuie sã se rãzbune. Astfel, uzînd de înalta sa functie, B.T. a anuntat cã ziaristilor nu li se va mai permite accesul la antrenamentele echipei decît o datã sau de douã ori pe sãptãmînã. Cum amenintarea a devenit realitate, jurnalistii chiar s-au trezit cu portile trîntite în nas. Însã ei nu s-au resemnat si au pus la cale un protest cu totul neobisnuit, replicînd cu aceeasi monedã. Joi searã, dupã ultima sedintã de pregãtire a zilei, 30 de "presari" au blocat, pentru cîteva minute, iesirea jucãtorilor de la vestiare. Motivatia: "Dacã voi nu ne lãsati sã intrãm, noi nu vã lãsãm sã iesiti!".

Debandadã la nivel înalt

Bineînteles, fotbalistii au rãmas încremeniti înãuntru, nestiind cum sã reactioneze în fata unei asemenea manifestãri nemaiîntîlnite si neprevãzute. Dupã ce au atras atentia si au dat de înteles cã nu-i acceptã ifosele lui Tapie, ziaristii i-au lãsat pe nevinovati sã pãrãseascã zona, în acelasi timp clamînd cã nu se vor opri aici dacã situatia nu revine la normal.
Interesant este cã, mai devreme, în aceeasi zi, directorul general al lui Olympique Marseille, Etienne Ceccaldi, a criticat hotãrîrea subalternului sãu, fiind alãturi de scriitori: "Dezaprob total fapta lui Bernard Tapie, pe care o consider un atentat la libertatea omului de a munci. Trebuie sã existe un echilibru între posibilitatea presei de a-si exercita functiile si confidentialitatea necesarã fiecãrei echipe". Aceastã replicã pertinentã dovedeste cã, la gruparea de pe malul Mãrii Mediterane, în continuare, "nu stie stînga ce face dreapta".

[coolgreetings]

Azi începe cea de-a 23-a editie a supremei întreceri africane, gãzduitã în premierã de Mali



De azi pînã la 10 februarie, Mali va gãzdui, pentru prima oarã în istoria sa, cea de-a 23-a editie a Cupei Africii pe natiuni (CAN). Din punctul de vedere al structurii, lucrurile sînt simple: cele 16 finaliste au fost împãrtite în patru grupe a cîte patru echipe, primele douã din fiecare grupã urmînd sã se califice în "sferturi", lor succedîndu-le semifinalele si finala.



Africa înseamnã spectacol, care, deseori, sacrificã tactica, dar e greu de spus dacã traditia va fi confirmatã si în acest an, în care, parcã mai mult ca niciodatã, destule finaliste sînt conduse de tehnicieni renumiti prin pragmatismul lor, tot asa cum, la un nivel nemaiîntîlnit, echipele au în componentã sumedenie de "stranieri", Camerunul si Senegalul prezentîndu-se exclusiv cu jucãtori care activeazã peste hotare. Între paranteze fie spus, Senegalul, calificatã în premierã si la Campionatul Mondial, are antrenor francez, 19 dintre cei 22 de jucãtori cîstigîndu-si pîinea cea de toate zilele în Franta.

Doar douã tãri si-au apãrat "avutia"?

Camerunul e detinãtoarea trofeului, adjudecat dupã o finalã dramaticã, cîstigatã dupã loviturile de departajare, în fata Nigeriei. Anul 2000 a fost unul "de gratie" pentru "leii neîmblînziti", care, în acelasi an, au devenit campioni olimpici. Uitîndu-ne pe palmaresul "all time", observãm cã doar Egiptul (1957 si 1959) si Ghana (1963 si 1965) au izbutit sã cîstige douã editii consecutive, dar asta nu înseamnã, pînã la proba contrarie, altceva decît statisticã. Important este cã "leii" se aflã acum la ora de germanã, noul selectioner, Winfried Schäfer, încercînd nu neapãrat sã altereze spiritul elevilor sãi, cît, îndeosebi, sã-l tacticizeze.
Cine e favorit? Greu de spus. Poate "Bafana Bafana", condusã de portughezul Carlos Queiroz. Sau poate Egiptul "veteranului" al-Gohari (singurul tehnician care a cîstigat CAN atît ca jucãtor, în 1959, cît si ca antrenor, în 1998, el anuntîndu-si retragerea definitivã dupã actuala editie), Tunisia francezului Michel sau, de ce nu?, surprinzãtorul Senegal, al altui francez, Metsu, ajuns în premierã la un Mondial.
Nu în ultimul rînd, Nigeria. "Vulturii verzi" sînt, din start, mai mereu favoriti, dar au avut grijã sã scandalizeze din nou opinia publicã, recentul lor "amical" cu Egiptul fiind contramandat din cauza vesnicelor lor conflicte interne legate de bani. Acelasi gen de diferend pe care l-au avut si liberienii, care au amenintat cu boicotarea CAN în cazul în care conducerea federatiei nu le va asigura primele de calificare. Conflictul a fost aplanat, permitîndu-i antrenorului-jucãtor George Weah ultima participare (ca jucãtor) la un CAN.
Dar sã nu uitãm Mali, Kasperczak ducînd Tunisia în finala editiei 1996 si la CM 1998.

Aici se va juca

Mali este un stat-enclavã din vestul Africii, înconjurat de Algeria, Côte d'Ivoire, Guineea, Burkina Faso, Niger, Mauritania si Senegal, fiind condus de Alpha Oumar Konare, primul presedinte al tãrii ales în mod democratic în 1992. Avînd o suprafatã de 1,24 milioane de kilometri pãtrati, Mali, fostã colonie franceazã, devenitã independentã în 1960, e împãrtitã în opt regiuni si un district, fiind populatã de 10 milioane de locuitori apartinînd unui numãr de 20 de etnii. Capitala este Bamako (un milion de locuitori), iar limba oficialã e franceza, religia predominantã fiind islamismul (80%), animismul si crestinismul (cîte 10 procente) alcãtuind restul peisajului religios.
Pentru prima oarã gazdã a turneului final al CAN, Mali a pus la dispozitie cinci orase si sase stadioane:
l BAMAKO. Stadionul "26 martie" (50.000 de locuri; nou) si Stadionul "Modibo-Keita" (25.000; renovat)
l SEGOU. (220 km nord de Bamako). Stadionul "Municipal" (12.000-15.000; nou)
l SIKASSO. (380 km sud de Bamako). Stadionul "Municipal" (12.000-15.000; nou)
l KAYES. (500 km vest de Bamako). Stadionul "Municipal" (12.000-15.000; nou)
l MOPTI. (600 km nord de Bamako). Stadionul "Municipal" (12.000-15.000; nou)

[coolgreetings]

Complot la FIFA !




Mai multi membri marcanti ai Comitetului Executiv plãnuiesc fie sã-l "debarce" pe presedintele Joseph S. Blatter, fie sã împiedice, la sfîrsitul lunii mai, o nouã candidaturã a acestuia


Nu s-au stins încã ecourile declaratiei lui Joseph S. Blatter, presedintele FIFA, care, cu ocazia tîrgului "Football Expo" de la Cannes, a spus cã la sfîrsitul lunii mai, cu ocazia celui de-al 53-lea Congres ordinar al forului fotbalistic mondial, va candida pentru al doilea mandat consecutiv de patru ani.



Mai mult, în cadrul aceluiasi discurs, venerabilul elvetian (65 de ani) mai declarase cã, pînã în momentul de fatã, a primit din partea a mai bine de o sutã dintre cele 204 federatii nationale afiliate nu numai sprijinul, ci si chiar rugãmintea de a nu abandona fotoliul prezidential. Si a conchis Blatter: "Fiind miscat de aceastã sustinere, am hotãrît sã candidez pentru un nou mandat".

Are inamici de pe trei continente

Si totusi realitatea nu e nicidecum "rozã" asa cum o prezintã presedintele, o puternicã opozitie, constituitã în rîndurile celor mai înalte structuri ale FIFA, plãnuind dacã nu "debarcarea" imediatã a lui Blatter, atunci mãcar împiedicarea sa de la a candida, la finele lui mai, pentru un nou mandat.
Fost director tehnic (1975-1981) si secretar general (1981-1998) al FIFA, Blatter a fost, în acea perioadã, "eminenta cenusie" din spatele presedintelui de atunci, brazilianul Joao Havelange. Helvetul a fãcut enorm pentru fotbal, a organizat toate marile competitii, a modificat regulamentul de joc (putîndu-se spune, chiar, cã l-a revolutionat) si, de fapt, s-a ocupat personal de tot ceea ce înseamnã "public relations".
La 8 iunie 1998 a fost ales succesor al lui Havelange. Din acel moment, a strîns tot felul de inamicitii. Diverse, dar si, în egalã mãsurã, puternice si influente. Prim dusman i-a devenit suedezul Lennart Johansson, presedintele UEFA. Acesta i-a fost contracandidat la alegerile prezidentiale FIFA, pierzînd scrutinul "la mustatã", înainte de toate din cauza trãdãrii mai multor federatii nationale europene, care, dupã ce promiseserã sprijinul total boss-ului Confederatiei lor continentale, s-au "întors" în ultimul moment, la Paris, lãsîndu-l pe Johansson "mascã". Scandinavul n-a uitat si, în ciuda repetatelor strîngeri de mînã si a declaratiilor de complezentã de ambele pãrti, l-a urmãrit pînã în pînzele albe.
Inamici i-au devenit, apoi, africanii. Nu de alta, dar, alãturi de o mare parte a europenilor, statele africane (nu mai putin de 52 la numãr) au votat "in corpore" în favoarea lui Blatter. Initiativa a apartinut presedintelui Confederatiei Africane, Issa Hayatou, care primisese din partea lui Blatter promisiunea cã Africa de Sud (sau o altã tarã de pe continent) va cãpãta dreptul de organizare a Mondialului din 2006. Numai cã, trãdat de un fost membru al Comitetului Executiv, neo-zeelandezul Charles Dempsey, Blatter a pierdut votul în favoarea Germaniei. Rezultatul final a stîrnit mînia inimaginabilã nu numai a sud-africanilor, ci si a tuturor tãrilor de pe continent. Astfel, Hayatou, garant al obtinerii CM 2006, a devenit, nedeclarat, un dusman de moarte al lui Blatter.
Inamici i-au devenit si asiaticii, Blatter refuzînd continentului "galben" mãcar un loc suplimentar la Mondialul din acest an. Asiaticii au tot insistat, îndeosebi prin sud-coreeanul Chung Mong-Joon, dar degeaba. "Oblicii" n-au uitat si au jurat, în secret, rãzbunare.

Nu vrea sã-si dezvãluie salariul

Coincidentã, sau nu, toti cei trei înalti oficiali amintiti sînt vicepresedinti ai FIFA si, exceptîndu-l pe Johansson, potentiali contracandidati ai lui Blatter la noile alegeri prezidentiale.
Johansson s-a retras din cursã, dar asta nu înseamnã cã a stat deoparte. Din "umbrã" a urmãrit si a taxat toti pasii gresiti ai elvetianului. Faptul cã acesta refuzã sã-si dezvãluie salariul (estimat la 4,5 milioane de euro anual) nu reprezintã nicidecum punctul de pornire a nemultumirilor, ci, mai degrabã, apogeul acestora. Cãci, de-a lungul anilor, dar îndeosebi în ultimele 12 luni, FIFA a fost zguduitã de scandaluri financiare, ce au culminat cu falimentul partenerului în probleme de marketing, "ISL". Acesta are, conform instantelor judecãtoresti elvetiene, datorii de 1,4 miliarde de euro, numai cã, în ceea ce o priveste, FIFA a pierdut, din cauza colapsului, cel putin 35 de milioane de euro.
În atare conditii, presat mai ales de acelasi Johansson, Blatter a fost nevoit, la finele lui decembrie 2001, sã prezinte pentru prima oarã bilanturi contabile ale activitãtii sale. Si nu putine sînt dubiile la adresa ultimei afaceri încheiate cu concernul "Credit Suisse", care, în schimbul a 440 milioane de euro, a garantat lichiditãtile FIFA. Or, investitia trebuie returnatã evocatului grup din încasãrile FIFA de pe urma Campionatelor Mondiale.
Paharul s-a umplut si, vorba unui înalt functionar FIFA de la Zürich, "anumiti membri marcanti ai Comitetului Executiv au întreprins deja primii pasi în vederea detronãrii lui Blatter fie înaintea expirãrii actualului sãu mandat, fie cu ocazia Congresului de la Seul. Încã pînã la sfîrsitul lui ianuarie se va petrece ceva".

[coolgreetings]

Camionul lui Maradona a împlinit patru ani


Diego a primit, în 1997, un colos Scania pe patru roti, pentru a-i face reclamã. De atunci, îl tine parcat în fata luxoasei sale vile din Buenos Aires, toatã lumea închinîndu-se la vederea lui



Pînã la 15 ani, marele Maradona a locuit în Buenos Aires. "A locuit" e un mod frumos de a spune, pentru cã în suburbia Fiorito se intra numai cu legitimatie specialã, iar casa sa avea, cum îi place lui sã glumeascã, trei niveluri: nivelul de piatrã, de la poartã pînã la intrare, nivelul de lemn, bîrnele din care era construitã casa, si nivelul de apã, balta din spate.



Apoi, cînd a avut ceva bani, s-a mutat pe "Calle Lascano", în Vila del Parque, foarte aproape de "resedinta" celor de la Argentinos Juniors, echipã la care si-a fãcut debutul în fotbalul mare. A urmat Avenida Libertador, Cantilo sau Devoto, dar asta are mai putinã importantã.
Acum, de vreo 20 de zile, stã pe "Maresal Ramon Castilla", cu familia sa, într-un palat, în celebrul "Barrio Parque". Casa a cumpãrat-o de la Mirtha Legrand, o actritã de renume din patria tangoului. În dreapta e grãdina lui Mariano Grondona, unul dintre cei mai de seamã ziaristi din Argentina, în stînga stã diva Susana Gimenez, iar doi pasi mai încolo, actrita Flavia Palmeiro, adicã toti vecini unul si unul. Ei bine, toti acestia îsi fac, efectiv, cruce, în fiecare dimineatã, cînd vãd camionul "Scania", vechi de peste patru ani, parcat în fata casei lui Maradona. Stã acolo de ceva vreme, dar Diego nu se plimbã cu el. Din cînd în cînd, "El Pibe d'Oro" plãteste un pusti care-i mai umflã cauciucurile, dar de miscat nu-l mai miscã.

Publicitate sau glumã ?

Povestea a început pe 15 octombrie 1997. Atunci, noul model de camion "Scania 113 H" a intrat pe piata argentinianã. Dorind sã-si facã publicitate si sã socheze, concernul suedez a apelat la serviciile lui Maradona. Acesta a venit la antrenament lui Boca Juniors la volanul camionului, în timp ce în dreapta sa se afla procuratorul Guillermo Coppola. Firesc, lumea a venit ca la urs, succesul a fost cel scontat, si, conform angajamentului, Diego a pãstrat "limuzina". Dar niciodatã nu a spus adevãrul despre ea. "Am cumpãrat-o pentru cã într-o zi mã voi sui în ea si voi pleca prin toatã Argentina pentru a-mi povesti viata", a fost singura lui declaratie, însã cel care trãgea cu pusca în jurnalisti n-a fost crezut de nimeni.Vecinii sãi glumesc deseori, spunînd cã dacã tinea sã aibã umbrã în fata casei, putea sã planteze cîtiva copaci, nu sã aducã un camion vechi alãturi de masini de lux. Impresarul si prietenul sãu, Copolla, l-a rugat de mai multe ori sã facã bine si sã "înstrãineze" camionul, dar Diego nu vrea sã audã de asa ceva, pentru cã, spune el, face parte din istoria sa. "În ziua în care mã voi despãrti de el, va muri o parte din mine", a declarat, patetic, ziarului "Ole" poate cel mai "ticãlos" jucãtor din istoria modernã a fotbalului.

De la mînã la puscã

Diego Armando Maradona nu mai are nevoie de nici un fel de prezentare. Lumea îl cunoaste ca autorul celebrei "mîini a lui Dumnezeu", dar adevãratele sale "nebunii" au apãrut dupã 1994, cînd a fost depistat pozitiv la CM din SUA. În 1995, a devenit antrenor la Deportivo Mandiyu de Corrientes. Douã luni mai tîrziu, pãrãsea corabia. Putin mai tîrziu, trecea pe banca celor de la Racing, dar pleca si de aici peste sase luni. În 1999, a participat la turnarea filmului "Tifosi", nu înainte de a-i fugãri pe ziaristii prezenti în fata casei sale cu pusca. În ianuarie 2000, în urma consumului excesiv de cocainã, suferã o gravã depresie. Este internat în Cuba, la prietenul sãu Fidel Castro, într-o clinicã de recuperare, iar presedintele cubanez îi acordã cetãtenia, pentru un "cetãtean model care trãieste de atîta vreme în patria noastrã". Pe 11 iulie 2000, l-a insultat grav chiar pe Papã, în cadrul programului "Canal Azul Television", spunînd: "Cine este acest fiu de curvã care-si permite sã traiascã în palate si apoi sã vorbeascã despre sãrãcie, sãrutînd pãmîntul tãrilor prin care cãlãtoreste si unde oamenii nu au cu ce se hrãni?". Biserica argentinianã s-a dezis imediat de afirmatiile sale, dar a fost prea tîrziu. Pe 28 septembrie 2000, a apãrut cartea autobiograficã "Yo soy el Diego", iar în noiembrie anul trecut s-a retras oficial din activitate.

[coolgreetings]

A murit Vava !


Fotbalul brazilian si cel mondial sînt în doliu. Sîmbãtã, într-o clinicã din Rio de Janeiro, a închis ochii pentru totdeauna fostul mare atacant brazilian Edvaldo Izidio Netto, cunoscut sub numele Vava, el cãzînd victimã, la 67 de ani, unei insuficiente cardiace. Astfel, Vava este, dupã Garrincha si Didi, al treilea component al "generatiei de aur" a fotbalului brazilian al anilor 50-60 care trece în lumea celor drepti.



Nãscut la 12 noiembrie 1934, Vava, supranumit "piept de otel", a jucat, pînã în 1967, la SC Recife, Vasco da Gama (a debutat aici la doar 18 ani), Atletico Madrid (1958-1960), Palmeiras (1960-1964), America Ciudad de Mexico (1964-1965), San Diego Toros (SUA; 1965-1966) si Portuguesa (1966-1967). Strãlucind la club de la bun început, a fost selectionat pentru prima oarã în nationala Braziliei în 1958, începînd acea editie a Mondialului din postura de rezervã. Selectionerul Vicente Feola a cedat presiunilor si l-a aruncat în luptã, demersul fiindu-i rãsplãtit prin cinci goluri în patru meciuri, dintre care o reusitã în secunda 90 a semifinalei contra Frantei si alte douã în finala pe care brazilienii au cîstigat-o în fata Suediei. Nu se va lãsa mai prejos nici la Mondialul din 1962, si el adjudecat, cînd va înscrie alte patru goluri. Cumulat, cariera sa în nationalã a însemnat 22 de mciuri si 14 goluri, dintre care 11 partide si nouã reusite la Campionatele Mondiale. Dublu campion al lumii (1958 si 1962), campion al statului Rio (1956 si 1958) si al statului Sao Paulo (1963), precum si dublu cîstigãtor al Cupei Spaniei (1960 si 1961), Vava a rãmas pînã la moarte alãturi de clubul sãu "de suflet", Vasco da Gama, pe care l-a sprijinit si financiar, si în calitate de consilier. Dumnezeu sã-l odihneascã!

[coolgreetings]

Recordul este olandez


Ruud van Nistelrooij e singurul jucãtor din istoria campionatului englez care a înscris în opt meciuri consecutive, performantã ce coincide cu tot atîtea victorii ale lui Manchester United



În cele din urmã, atacantul lui Manchester United, Ruud van Nistelrooij, a devenit, de sîmbãtã, singurul jucãtor din istoria campionatului englez care a înscris în opt meciuri consecutive, Mark Stein (Chelsea), Alan Shearer (Newcastle) si Thierry Henry (Arsenal) rãmînînd la "cota" 7. van Nistelrooij a marcat din penalty, împotriva unui Blackburn care ar fi meritat cel putin egalul, a mai lovit o datã bara din "foarfecã" si a ajuns, astfel, la 24 de goluri marcate, în actuala stagiune, în toate competitiile, recordul sãu din Premier League coincizînd cu o altã senzationalã performantã, cea a lui M.U., "diavolii" identificîndu-se, prin cele opt succese consecutive, cu reusita golgeterului lor.





Liverpool s-a împiedicat de Southampton

Într-o sîmbãtã în care, apropo de Premier League, doar M.U. si-a valorificat avantajul terenului propriu (fostul ei echipier, Andy Cole, primit cu ovatii, dar a evoluat modest), Liverpool s-a mai împiedicat o datã, cãzînd victimã unui Southampton care nu l-a avut pe Dan Petrescu nici mãcar pe banca de rezerve.
"Cormoranii" au demarat în trombã, "bãiatul minune", Michael Owen, reluînd în poartã mingea respinsã de portarul Paul Jones.
Numai cã, asa cum deseori se întîmplã, o gafã comisã de fundasul elvetian Henchoz a nãruit totul, permitîndu-i lui Davies sã egaleze si sã diminueze sansele la titlu ale trupei lui Gerard Houllier, supervizatã în continuare de Phil Thompson. Cãci, dacã M.U. tot cîstigã, Liverpool a izbutit sã-si adjudece cele trei puncte doar o datã în ultimele nouã întîlniri. Si nu putini sînt cei care se întreabã cum va reusi (dacã va reusi) Thompson sã stopeze deruta, mîine fiind programatã teribila înclestare de pe "Old Trafford". Nici trupa lui Glenn Hoddle, Tottenham, nu s-a descurcat în propriul fief, si gîndurile "Spurs"-ilor se îndreaptã spre meciul de miercuri, cînd, în a doua mansã a semifinalei Cupei Ligii, vor fi nevoiti, tot acasã, sã remonteze handicapul unui 1-2 în fata concitadinilor de la Chelsea. Ce-i drept, sîmbãtã, Les Ferdinand si-a fãcut, din nou, datoria, numai cã geniul lui Gascoigne s-a simtit, perfecta-i centrare fiind "scoasã" la Weir, cãruia nu i-a rãmas altceva de fãcut decît sã expedieze ucigãtorul voleu.

[coolgreetings]

La fel ca în meciul tur


Real Madrid se poate declara multumitã cu remiza obtinutã pe "La Rosaleda". Asta pentru cã echipa lui Del Bosque a pãrut coplesitã de pressing-ul fãcut cu toate liniile de localnici, în crizã de idei în faza de constructie, iar marile vedete Zidane, Figo si Raul au prins una dintre cele mai neinspirate zile. Cu toate acestea, ajutati si de sansã, madrilenii au evitat înfrîngerea si îsi mentin primul loc în clasament.




Morientes a ratat singura ocazie

Cînd ai o echipã alcãtuitã numai din superjucãtori, normal ar trebui sã se punã numai problema scorului. Însã Real a avut o zi precum culoarea echipamentului folosit (neagrã), si argumentul decisiv pentru lipsa de inspiratie si sterilitatea atacului îl reprezintã un element de statisticã aparent imposibil pentru forta ofensivã a liderului. În afara golului, cãzut absolut pe neasteptate, Real a avut o singurã mare ocazie de gol, la scorul de 0-0, în primele minute. Atunci, acelasi Morientes a fost perfect angajat perpendicular pe poarta lui Contreras, a pãtruns singur, dar a trimis mult alãturi.
Sigur, nici Malaga nu a supus la vreo presiune careul lui Casillas. Golul reusit de panamezul Dely Valdes în minutul 25, dupã o contrã care i-a oferit lui Dario Silva oportunitatea pasei decisive, a venit însã pe fondul unui joc dominat tactic de gazde. Linia medianã a Malagãi, în care doar olandezul Musampa e un nume mai cunoscut, a împins mereu jocul în jumãtatea adversã, scopul fiind nu atît punerea în pericol a portii Realului, ci tinerea cît mai departe si în efectiv cît mai mare a adversarului în propria jumãtate.
Poate cã "alb-albastrii" lui Peiro ar fi putut spera la mai mult, dacã uruguayanul Dario Silva nu ar fi ales, în locul unor permanente simulãri, lupta adevãratã cu apãrarea madrilenã. Asa cel putin, patru actiuni care puteau crea mari probleme lui Casillas s-au topit în încãpãtînarea sud-americanului de a cersi lovituri libere prin plonjoane teatrale.
Madridul s-a salvat în minutul 67. Atunci, o formidabilã centrare cu exteriorul a lui Roberto Carlos s-a dus teleghidatã pe fruntea lui Morientes, care nu avea cum rata. Dar jocul echipei va da cu sigurantã de gîndit lui Del Bosque.

A decis înlocuitorul lui Mara

Pe "Anoeta", din San Sebastian, ar fi trebuit sã fie sãrbãtoare. Dupã ani de peregrinãri infructuoase, "Torro" Kovacevic s-a reîntors la Real Sociedad. Si în meciul 100 pentru Real, el a marcat repede, în minutul 7, în stilul caracteristic, loviturã de cap, în poarta vecinilor de la Alaves. Tot el a mai avut sansa golului în douã rînduri, dar a ratat.
Finalul a distrus însã sãrbãtoarea. Rezervele introduse în utimele 30 de minute de antrenorul Mane au întors meciul în favoarea team-ului vitorian. Bogdan Mara, titular primele 55 de minute, i-a lãsat locul prietenului lui Contra, brazilianul Magno Mocelin. Si dupã ce combinatia dintre alte douã rezerve, Witschge - Jordi Cruyff, s-a terminat cu golul egalizator, cu patru minute înainte de final, Magno a profitat de o gafã a portarului Westerveld, readucînd pe Alaves la trei puncte de Real. Cu o victorie la Madrid, în restanta cu Rayo, Spania ar avea doi colideri.

[coolgreetings]

Din nou number one

Pentru al doilea an consecutiv Mircea Lucescu primeste titlul de cel mai bun antrenor din Turcia



Mircea Lucescu este singurul dintre "campionii" din 2000 ai "Gazetei sporturilor" care a izbutit sã îsi pãstreze "centura cu diamante" si în urmãtorul an. Într-o lume a antrenorilor, asemuitã de multe ori cu o junglã, în care cel puternic îl înghite fãrã milã pe cel slab, Lucescu a demonstrat cã Galatasaray si-a ales, fericitã coincidentã cu emblema clubului, leul capabil sã îsi conducã grupul spre isprãvi putin imaginabile.



Detractorii vor spune imediat cã pînã la "Luci" Galata a monopolizat titlul avîndu-l pe bancã pe Fatih Terim. E adevãrat, suprematia în campionat a fost pierdutã, dar Galata a crescut enorm în planul prestigiului în Europa. Nu e la îndemîna multor tehnicieni sã califice echipa în douã editii consecutive în a doua fazã a grupelor Champions League, sã se mãsoare de la egal la egal si de multe ori sã fie învingãtor în fata unor AC Milan, Deportivo La Coruña, AS Monaco, FC Nantes, Lazio sau Real Madrid, în timp ce AS Roma si FC Barcelona trebuie sã multumeascã arbitrilor pentru cã s-au salvat cu remize.
Aceleasi personaje anti-Lucescu vor sãri la atac, numind în trioul Hagi - Popescu - Jardel triunghiul Bermudelor care a înghitit multi adversari. Ei trebuie însã sã ridice batista albã în vîrful sulitelor doar prin simpla lecturare a numelor de care dispune la aceastã orã tehnicianul român. Lucescu a devenit în Turcia un fel de alchimist. Pe ce pune mîna se transformã în aur. Presa i se asazã la picioare ca un covor persan, lãudînd formidabilele rezultate ale unui club aparent muribund financiar, pentru cã Galata e prima în tara ei si neînvinsã în Ligã. Iatã deci suficiente argumente pentru ca plusurile lui Mircea Lucescu sã depãseascã net talgerul minusurilor, mentinîndu-l drept cel mai apreciat antrenor român al anului douã sezoane la rînd.

Carierã briliant

Mircea Lucescu a reusit sã îmbine activitatea de "inventator" de fotbalisti cu cea de "aducãtor" de performante pentru echipele la care a antrenat

Mircea Lucescu reprezintã, fãrã doar si poate, unul dintre cele mai importante repere atunci cînd vine vorba de produsele scolii de antrenori din România. Recunoscut ca un împãtimit, Lucescu mãnîncã fotbalul pe pîine mai mult de 24 de ore pe zi. Performantele obtinute de tehnicianul român ar fi putut fi dublate, dacã s-ar fi acordat trofee pentru jucãtorii dati fotbalului românesc.
Aventura lui Mircea Lucescu a început în Ardeal, cu deja legendara "navetã" Bucuresti - Hunedoara, unde era antrenor-jucãtor. Practic, Lucescu a inventat echipa Corvinul, ducînd-o pînã în cupele europene, cu o generatie de exceptie (Gabor, Rednic, Andone, Mateut, Klein etc.). La Dinamo, tînãrul tehnician a construit o altã echipã, despre care multi au spus cã, în cazul în care nu ar fi venit Revolutia, ar fi cîstigat tot ce se putea în Europa. În plan intern, Lucescu a condus, la finele secolului trecut, si Rapidul, formînd o altã echipã de exceptie. La venirea în Giulesti, suporterii l-au primit ca pe "Mesia", spunînd: "Dacã nici cu el nu cucerim campionatul, nu îl mai luãm niciodatã". "Il Luce" nu a dezamãgit, aducînd sub Grant o cupã si un titlu si lãsînd, la plecare, o bazã, Pro Rapid, construitã la initiativa sa.
Lucescu este un nume foarte cunoscut si în Europa. Cariera internationalã a fost începutã în Italia, cu echipe mici: Pisa, Reggiana si Brescia. La aceastã din urmã echipã a stat cel mai mult, creînd, la începutul anilor 90, o adevãratã enclavã româneascã prin aducerea unor jucãtori ca Mateut, Lupu, Rãducioiu si Hagi. Pe ultimii doi, Lucescu i-a reactivat, oferindu-i într-o formã maximã echipei nationale pentru Mondialul din '94. Punctul culminant al carierei italiene al celui poreclit "Il Luce" de ziaristii italieni l-a reprezentat conducerea marelui Inter, acolo unde fotbalisti ca Roberto Baggio sau Ronaldo i se adresau cu "mister". Episodul Galata reprezintã un "miracol al lui Luci", asa cum apreciazã turcii. Privit initial ca un intrus ce a venit sã îi ia locul "mitului" Fatih Terim, nu a reusit sã spargã rãceala din Istanbul nici mãcar dupã ce a cucerit Supercupa Europei. A obtinut apoi cea mai mare performantã a echipelor turcesti în Champions League, si numãrul contestatarilor s-a redus vizibil. Rãmas la începutul acestui sezon fãrã majoritatea titularilor, "Luci" i-a convins definitiv pe turci printr-o nouã calificare în primãvara Ligii, acolo unde, într-o grupã a mortii, mentine Galata neînvinsã. Iar 2-2-ul de pe Nou Camp reprezintã o nouã performantã a antrenorului Lucescu.

[negru]

shefu articolele ar trebuie sa fie mai scurtem pe mine de exemplu ma dor ochii pina citesc totul !!!

[coolgreetings]

ok negru ma voi starui sa le fac mai mici(sa le redactez.)

[coolgreetings]

Cine îl opreste pe Vieri?

Inter a profitat de pasul gresit al Romei, revenind în fotoliul de lider. Parma n-a rezistat pe "San Siro" fortei trioului "nerazzurro", Recoba-Vieri-Kallon. În prim-plan s-a aflat din nou Vieri. Bobo a contribuit decisiv la primul gol, trecut în contul lui Sensini, care s-a interpus pe traiectorie, si l-a marcat pe cel de-al doilea spre finalul partidei, printr-un sut splendid de la 20 de metri, închizînd tabela (2-0). Reusitã cu care i-a egalat pe Hubner si Trezeguet în topul realizatorilor din Serie A, cu 13 goluri.

[coolgreetings]

Lazio a fãcut spectacol

Lazio s-a trezit din pumni si si-a mai reparat imaginea sifonatã de eliminarea din Cupã si de înfrîngerea suferitã etapa trecutã la Piacenza. Trupa lui Alberto Zaccheroni s-a distrat cu Perugia (5-0) pe "Olimpico", dar tifosii "biancocelesti" au continuat sã-si fluiere favoritii. Si au si de ce, pentru cã atunci cînd te afli la 13 puncte de lider e greu sã mai speri la titlu. Pretul succesului a fost destul de scump. Ambii atacanti titulari, Crespo si Simone Inzaghi, s-au accidentat în prima reprizã, cea mai serioasã fiind a argentinianului, care va lipsi o lunã.

[bobo cool]

Pe 2002-01-21 06:53, coolgreetings a scris:
Cine îl opreste pe Vieri?

Inter a profitat de pasul gresit al Romei, revenind în fotoliul de lider. Parma n-a rezistat pe "San Siro" fortei trioului "nerazzurro", Recoba-Vieri-Kallon. În prim-plan s-a aflat din nou Vieri. Bobo a contribuit decisiv la primul gol, trecut în contul lui Sensini, care s-a interpus pe traiectorie, si l-a marcat pe cel de-al doilea spre finalul partidei, printr-un sut splendid de la 20 de metri, închizînd tabela (2-0). Reusitã cu care i-a egalat pe Hubner si Trezeguet în topul realizatorilor din Serie A, cu 13 goluri.




cool, aj fi vrut yo sa kontribui la acel gol, da n-am yo destinul asta :grin:

bobo ku ballul

[coolgreetings]

«Cap de zmeu» parizian


Din varã, dorit de antrenorul Luis Fernandez, românul Cãtãlin Munteanu ar putea ajunge la PSG


Cãtãlin Munteanu nu joacã, nu e nici mãcar pe lista oficialã a celor de la Espanyol pentru competitia internã, în schimb, continuã sã reprezinte un subiect pentru presã. Mai nou, nu numai pentru cea spaniolã, ci si pentru ziaristii din Franta.



Deoarece, din varã, cel cunoscut si sub apelativul de "Cap de Zmeu" ar putea schimba domiciliul de pe malurile Mediteranei pe cele ale Senei, de la Barcelona la Paris.

L-a plãcut în turneul de la Geneva

Cãtãlin Munteanu este proprietatea lui Atletico Madrid. Dar "Gazeta" a precizat în mai multe rînduri cã echipa lui Jesus Gil y Gil nu este interesatã de pãstrarea internationalului român. Care duce o viatã foarte asemãnãtoare cu cea a altor trei români, ajunsi, între timp, sub formã de împrumut, din nou acasã. Este vorba de cei trei jucãtori ai Valenciei, Gabi Popescu, Dennis Serban si Sabin Ilie, care nici un moment n-au fost altceva decît monede de schimb. În aceeasi situatie se aflã si "Cap de Zmeu". El a fost cumpãrat de la Steaua de Salamanca, dar în urmãtorul an a trecut în proprietatea lui Atletico. Care l-a mai lãsat un an la Salamanca, iar din varã l-a împrumutat lui Espanyol. Unde Cãtãlin nu a gãsit decît foarte rar loc, experienta sa în Primera avînd nedoritul epilog înaintea Crãciunului, cînd s-a renuntat la serviciile sale.
De aici încolo începe paradoxul. Pentru cã nici un moment Espanyol nu a manifestat intentia de a-l readuce pe român în lot, desi accidentarea pe termen lung a titularului benzii stîngi, Toni Velamazan, ar fi putut fi sansa lui Munteanu. Care însã a rãmas pe loc, la Barcelona, si în urmã cu cîteva zile, a fost, pe neasteptate, anuntat de antrenorul Paco Flores de faptul cã va merge cu "papagalii" la traditionalul turneu de salã de la Geneva. Evolutia românului a fost entuziasmantã. Golgeter al competitiei, acesta a devenit un subiect de interes pentru antrenorul francezilor de la PSG, Luis Fernandez. El s-a interesat de pretul lui Munteanu, vestile ce au parvenit în presa francezã dinspre club sînt promitãtoare.
În varã e aproape sigurã plecarea internationalului nigerian Jay Jay Okocha în Premier League. Fernandez crede cã românul ar fi o excelentã solutie pentru a acoperi golul. Însã e clar cã transferul vizeazã nu o rezolvare imediatã, ci una din iulie.



Adi Ilie si ai sãi si-au fãcut harakiri

Valencia a suferit primul esec pe teren propriu în actuala editie, ratînd sansa de a se mentine în plasa liderului, Real Madrid. Echipa lui Rafa Benitez confirmã nefericita traditie din ultimii sase ani, în care esecurile pe teren propriu s-au produs numai în fata formatiilor fãrã nume sonore din Primera. A fost un meci bizar. În mod normal tabela ar fi trebuit sã fie un aliat pentru oaspeti, dacã s-ar fi oprit doar la un 2-0, 3-0. Însã, incredibil, la sfîrsit, ea a indicat un deznodãmînt absolut neconform cu realitatea de pe gazon. Mult mai aproape de adevãr am fi dacã am spune cã nu Valladolid a cîstigat, ci Valencia s-a bãtut singurã.
Au fost douã prostii de curtea scolii comise de experimentatii Ayala, autorul unui fault stupid si fãrã motiv în careul propriu, si Canizares, care a luat la tintã, la degajare, un adversar, pe Fernando Sales, ce a marcat cel mai caraghios gol al zilei.
Adi Ilie a jucat numai primele 51 de minute. Rafa Benitez nu i-a iertat faptul cã românul a ratat un gol ca si fãcut, cu poarta goalã, desi "Cobra" mai fusese de douã ori aproape de muscãtura mortalã, lovind barele portii lui Ricardo. Si totusi, scrie cotidianul "Las Provincias" de ieri, înlocuirea a fost cauzatã de accidentarea lui Ilie la glezna dreaptã. Cîteva zile, el se va antrena separat, introducerea sa sîmbãtã, contra lui Las Palmas, devenind, astfel, incertã.
În ceea ce-i priveste pe români, nici unul nu a marcat. În afara lui Munteanu, singurul care nu a jucat a fost Gicã Craioveanu, fiindcã Stelea este ca si rapidist. Au evoluat tot meciul Iulian Filipescu, pentru Betis, Costel Gâlcã, pentru Villarreal, Jean Barbu, pentru Numancia, si Lucian Marinescu, pentru Salamanca, si numai prima reprizã Laurentiu Rosu, tot pentru Numancia.

[coolgreetings]

«Charly» Rexach a trecut la atac

Înfrîngerea suferitã duminica trecutã de FC Barcelona la Madrid, 1-2, pe terenul ultimei clasate, Rayo Vallecano, l-a mîniat foarte tare pe antrenorul Carles Rexach. Dupã ce acesta a aflat de la conducerea clubului cã deocamdatã postul sãu nu este în pericol, "Charly" si-a adus jucãtorii în vestiar luni dupã-amiazã si le-a fãcut un aspru rechizitoriu.

"Comportamentul vostru pe teren în meciul cu Rayo a fost mult prea putin profesionist. În general, comportamentul unora dintre voi atît pe teren, cît si în afara lui e departe de ceea ce înseamnã profesionism. Deocamdatã, lansez doar un ultim avertisment cãtre toti aceia care se stiu vionovati, mai ales pentru viata lor extrasportivã mult prea intensã, dar dacã nu vã veti schimba atitudinea, vom trece la sanctionarea celor vinovati cu exemple concrete".
Rexach si-a învinuit jucãtorii cã au intrat foarte plini de ei pe teren: "Ati crezut cã meciul este cîstigat încã înainte de a intra pe gazon, si s-a vãzut ce s-a întîmplat. Desigur, nu toti jucãtorii au comis greseli, mai ales în afara terenului. Se stie cã s-a instaurat un sistem de control nocturn, si deja am suficiente informatii despre cei certati cu disciplina. Totul are o limitã, si numai din vina voastrã ati ajuns acolo. Trebuie o imediatã schimbare de atitudine, o mai mare seriozitate si concentrare pentru a ne atinge obiectivele propuse si care încã ne sînt la îndemînã".

[coolgreetings]

Încã o dramã


Markus Babbel tocmai a iesit din spital si, în ciuda sindromului "Guillan-Barre" de care suferã, este încrezãtor cã va reveni pe teren prin august. În acelasi timp, existã un alt jucãtor, polonezul Krzysztof Nowak, care, la rîndu-i, sperã de un an, dar a cãrui situatie se agraveazã continuu.


Sosit la echipa lui Dorinel Munteanu, VfL Wolfsburg, de la Atletico Paranaense (Brazilia), în 1998, mijlocasul în vîrstã de 26 de ani a apucat sã joace în 1.Bundesliga 83 de meciuri, înscriind zece goluri. Ultima aparitie pe scena de elitã germanã a fost consemnatã la 10 februarie 2001. În acel moment, a început cosmarul. Fãrã a simti dureri, puternicul Nowak a constatat cum partea dreaptã a corpului nu-l ascultã, miscãrile sale ajungînd sã fie, efectiv, dezordonate. De atunci, nici un medic n-a izbutit sã-i punã vreun diagnostic, desi polonezul s-a deplasat la mari clinici din Germania, SUA si Anglia. S-a crezut cã e vorba despre un misterios virus, dar pista a fost abandonatã. "Pe fir" a intrat apoi o altã variantã, scleroza lateralã amiotroficã, boalã care, în cele din urmã, evolueazã, imobilizîndu-te, în final, în scaunul cu rotile, oferindu-ti posibilitatea de a comunica doar datoritã unui computer special.
Babbel a aflat cum Liverpool FC, clubul sãu, îi acordã sprijin neconditionat, prelungindu-i contractul, între aceiasi parametri financiari, pînã în 2006. Si VfL e alãturi de Nowak, extinzîndu-i întelegerea scrisã pînã în iulie 2003 si pãstrîndu-i, totodatã, liber locul în vestiar. Sotia jucãtorului, Beata, si cei doi copii, Maksymilian (6 ani) si Maria-Magdalena (1 an), îi dau si ei fortã.
Lupta continuã, iar Krzysztof Nowak sperã.

[coolgreetings]

Calificare sub grindinã


Marti searã tîrziu, liderul 1.Bundesliga s-a calificat în sferturile Cupei Germaniei, învingînd în deplasare, cu 2-1, într-o restantã din optimi, neînvinsul lider al esalonului secund, Hannover 96, de altfel unica echipã profesionistã germanã fãrã înfrîngere pînã marti. Golurile au fost marcate de Neuville (20) si Kirsten (24), respectiv, de Keita (46), numai cã partida a avut loc în conditii speciale.


Mai întîi, amfitrionii au ratat încã în minutul 4 un penalty, cehul Jiri Kaufman trãgînd în barã. Pînã în minutul 15, elevii lui Ralf Rangnick aveau sã mai rateze douã bune situatii, permitînd mai experimentatilor oaspeti, odatã iesiti din corzi, sã preia controlul asupra întîlnirii. Si astfel, la primul atac mai acãtãrii, Neuville a "pus capul" la centrarea lui Ze Roberto, "veteranului" Kirsten revenindu-i, de la cinci metri (sut al lui Ballack respins, initial, de portarul Sievers), sarcina de a parafa deznodãmîntul disputei. Nu si scorul, Keita reducînd diferenta cu un sut sub barã. Nu si mai mult. Nici mãcar grindina, însotitã de tunete si fulgere demne de potop, care au dus la întreruperea partidei timp de 11 minute, n-a mai putut schimba ceva. Asearã, dupã închiderea acestei editii, în ultima restantã, Bayern München a jucat cu VfL Wolfsburg, sferturile programînd, la 30 ianuarie, meciurile Bayer - TSV 1860 München, Hertha BSC - FC Köln, Schalke 04 - Rot-Weiss Oberhausen (liga a doua) si FC Kaiserslautern - Bayern / Wolfsburg.

[coolgreetings]

Legea Danny Murphy


Într-o asteptatã restantã din campionatul Angliei, Liverpool FC s-a impus, gratie golului lui Danny Murphy, din minutul 85, pe terenul lui Manchester United, cãreia i s-a întrerupt incredibila serie de opt victorii consecutive. A "lovit", asadar, acelasi mijlocas "cormoran" care, si în sezonul trecut, înscrisese, în acelasi minut si pe acelasi teren, golul victoriei cu acelasi scor.


Marti, de fapt, s-a înregistrat cea de-a cincea victorie consecutivã a "cormoranilor" asupra "diavolilor", care însã a fost minimalizatã de antrenorul amfitrionilor, Sir Alex Ferguson, scotianul aducînd exclusiv elogii subalternilor sãi, "ei negresind nici o minge".
N-a fost un show, ci o demonstratie a jocului în vitezã, adjudecat, în cele din urmã, de echipa mai precisã, executia lui Murphy (minge plasatã peste Barthez, din alergare) fiind o mostrã în acest sens. Astfel, s-a spart si ghinionul antrenorului interimar al lui Liverpool, Phil Thompson, el fiind atît de bucuros, încît n-a ezitat sã catalogheze rezultatul drept o "victorie minunatã si un rezultat fantastic".

Dupã 42 de ani

Practic, la aceeasi orã, Blackburn Rovers, condusã de un fost mare jucãtor al "cormoranilor", Graeme Souness, izbutea sã se califice în finala Cupei Ligii. Blackburn, de sase ori cîstigãtoare a Cupei Angliei, revine dupã 42 de ani într-o finalã, ultima-i aparitie într-un asemenea meci fiind consemnatã în Cupã, în 1960. Si totusi, desi învingãtori în ambele manse, oamenii lui Souness au trecut prin douã momente grele. Mai întîi, în minutul 26, portarul lor, Friedel, a salvat incredibil în fata lui Sibon, Matt Jensen deschizînd scorul nouã minute mai tîrziu. Apoi, la începutul reprizei secunde, "cãpitanul" amfitrionilor, Flitcroft, a fost eliminat pentru un fault grosolan, emotiile fiind îndepãrtate definitiv de o proaspãtã achizitie, Andy Cole.

[coolgreetings]

Tragere la sorti, amenintãri, bãtãi, plecãri


Ieri a fost o nouã zi de pauzã la Cupa Africii, drept care privirile ni s-au îndreptat spre continentul nord-american, unde se aflã în plinã desfãsurare traditionala "Gold Cup". Deznodãmîntul grupei D a fost unul incredibil si, poate, unic în analele fotbalului mondial.


Toate meciurile s-au încheiat cu scorurile de 2-0, inclusiv ultima partidã, Ecuador - Canada. Astfel, s-a ajuns la egalitate perfectã, impunîndu-se tragerea la sorti "în trei", întru desemnarea celor douã echipe calificate în sferturi.
În altã zonã geograficã, mai precis la Ryad (capitala Arabiei Saudite), continuã Cupa Golfului. Kuweit si Bahrain au remizat "alb" într-un duel al selectionerilor germani Berti Vogts si, respectiv, Wolfgang Sidka. Numai cã deznodãmîntul e unul cel putin ciudat. Pe de o parte, Vogts a cãpãtat din partea forului fotbalistic kuweitian permisiunea de a-si rezilia contractul (care urma sã expire în iulie) la 29 ianuarie, dupã încheierea întrecerii, si de a prelua nationala Scotiei, unde va cîstiga anual 800.000 de euro, dublu comparativ cu predecesorul sãu, Craig Brown. Pe de altã parte, federatia din Bahrain amenintã cu retragerea imediatã din competitie, considerînd cã echipa lui Sidka este o victimã a arbitrajelor. Ea ar fi fost furatã ca-n codru si în meciul cu Arabia Sauditã (1-3), si contra Kuweitului, norvegianul Rune Pedersen eliminîndu-l, în minutul 18, pe Mohammed Hussain pentru un fault grosolan. Jucãtorii din Bahrain au semnat o petitie, cerînd retragerea, aceasta urmînd sã fie analizatã de federatie si apoi de Directia politicã a guvernului.
Cît despre Cupa Africii, am ajuns la a treia excludere de jucãtori, cînd de-abia s-a jucat prima etapã. Dupã egipteanul Said si ghanezul Kuffour, a venit si rîndul marocanului Abdeslam Ouaddou (activ în Anglia, la Fulham) sã se urce în avion, dupã ce, în cantonament, s-a bãtut cu un coechipier. Tot în avion, dar fãrã sã anunte pe nimeni, s-a urcat Shabani Nonda, atacantul de bazã al RD Congo, el pãrãsind cantonamentul si competitia cu de la sine putere. La polul opus, camerunezul Patrick Mboma (de la Parma AC) s-a îmbolnãvit de gastritã, dar a primit superba veste cã a devenit tatãl unui bãiat.

[coolgreetings]

Orgie la Barcelona

Douã posturi TV au dezvãluit cã 5 jucãtori ai echipei catalane au petrecut în compania unor prostituate în noaptea dinaintea meciului cu Rayo


FC Barcelona a fost, duminicã, protagonista celei mai rusinoase înfrîngeri a sezonului în Primera. Echipa simbol a Catalunyei s-a poticnit la Madrid pe terenul lui Rayo Vallecano, nimeni alta decît "lanterna rosie", scor 1-2, anulîndu-si aspiratia de a se apropia de Real, liderul. Nimeni nu a putut deslusi insuccesul si evolutia penibilã a unora dintre jucãtorii "blaugrana". Nici mãcar antrenorul Carles Rexach, care le-a tinut luni un discurs sever elevilor sãi. "Ati jucat jalnic. Parcã erati la circ, nu pe teren. Mã uitam la voi si nu-mi venea sã cred", a tipat Charly. Explicatia cãutatã si pe care nu o gãsea a aflat-o de la televizor. Avansatã de postul TV3 Catalunya, informatia a fost difuzatã detaliat de "Telemadrid": în noaptea dinaintea partidei cu Rayo, 5 jucãtori au organizat o fiesta, petrecînd împreunã cu patru domnisoare de companie.


Distractia a avut loc chiar în hotelul în care Barcelona s-a cazat, "Hesperia", unde clubul catalan a acontat camere la etajele 6, 7 si 8. Se pare, oferta era mai mare, dar majoritatea jucãtorilor au preferat sã pregãteascã disputa de a doua zi în mod normal, prin odihnã. Cei 5 însã, doi olandezi si trei spanioli, a cãror identitate nu a fost dezvãluitã, nu au dat cu piciorul ocaziei de a-si îndulci noaptea. Camera în care au chefuit alãturi de "domnisoare", 821, s-a transformat repede într-un paradis. Sampanie din belsug, friscã, fructe exotice, muzicã lentã si provocatoare au contribuit toate la desfãtarea lor, punctatã de dese momente de sex. O asemenea orgie, ce a costat 4.800 de euro (sumã plãtitã de pe cardul unuia dintre fotbalisti), nu avea cum sã se termine prea devreme. Aceasta s-a întins pînã cãtre dimineatã, iar efectele ei s-au simtit cîteva ceasuri mai tîrziu în randamentul sportiv al petrecãretilor.


Cînd au auzit de cele întîmplate, negate vehement de întreg lotul, conducãtorii Barcelonei au ridicat neîncrezãtori din umeri: "Nu stim nimic de nici o orgie". Fum fãrã foc nu iese însã, la fel cum existã bãnuieli de vreme ce, ieri, au fost angajati detectivi privati pentru a face o anchetã internã, iar Rexach si-a convocat oamenii la o sedintã de urgentã, la vestiare. Dacã scandalul se va confirma, clubul ar putea decide amendarea drasticã ori chiar ruperea contractelor celor 5 jucãtori.


Amenintare cu tribunalul

Pentru a stabili adevãrul, sefii de la FC Barcelona nu doar au apelat la detectivi particulari, ci au si luat legãtura cu conducerea hotelului madrilen "Hesperia", pretinzînd eventuale detalii. Solicitarea a fost însã respinsã, deoarece "trebuie respectatã confidentialitatea clientilor". De asemenea, s-a contactat canalul "Telemadrid", care a prezentat cu destule amãnunte cazul, dar si de aceastã datã rãspunsul a fost negativ. Drept replicã, diriguitorii Barcelonei au amenintat cã, dacã episodul de sîmbãtã nu e real, vor da în judecatã "Telemadrid", pentru difuzare de informatii false.

24 ianuarie 2002

[Corleone]

Hei! pe pagina asta poti gasi toate stirile de care ai nevoie, nici nu e cazul sa mai cumperi ziarul sau altceva!

... dar ...

Cam toate mesajele sunt scrise doar de o persoana, si asta nu e chiar bine pentru un forum.

Pina cind eu vreau sa-mi exprim parerea in legatura cu Cupa Africii. De ce jucatorii de culoare sunt asa de cautati de cluburile din Europa, cind in 8 meciuri din prima runda s-au marcat 4(!) goluri, 50% dintre care in meciul de deschidere Mali-Liberia??? Nu cred ca urmatoarele meciuri vor abunda in goluri. In genere, fotbalul pe continentul "negru" este foarte plictisitor.

Bye!

[coolgreetings]

Corleone ai dreptate ca nu e bine ca sunt scrise de acceashi persoana adica de mine :grin: ,dar daca alt cineva nu aduce informatie nou atunci o aduc eu.
De accea se numesc stiri din fotbal international.Eu reinoiesc pagina asta zilnic adica aduc stiri noi...

[coolgreetings]

Autostrada mortii


Fundasul Bresciei, Vittorio Mero, si-a pierdut viata într-un accident rutier, în timp ce se îndrepta spre Parma

Ar fi trebuit sã fie pe teren, în centrul defensivei "rîndunelelor", dacã un cartonas galben primit stupid în meciul cu Roma nu l-ar fi transformat în spectator pentru urmãtorul meci din Cupã.


Ar fi trebuit sã fie în tribune, pe "Tardini", pentru a tine pumnii colegilor lui de la Brescia, în tentativa de a face primul pas spre finala Cupei Italiei.
Însã crampoanele ghetelor lui nu vor mai "musca" niciodatã gazonul, pentru simplul motiv cã, începînd de marti, 23 ianuarie 2002, el, Vittorio Mero, a plecat dintre noi, devenind ultima victimã dintr-o lungã listã cu jucãtori italieni care si-au pierdut vietile în accidente rutiere.

Baggio plîngea în hohote

Brescia îsi pusese mari sperante în aceastã primã partidã din semifinala Cupei Italiei. Pe teren se afla omul în jurul cãruia "rîndunelele" stiu cum sã se strîngã cel mai bine, Roberto Baggio, refãcut dupã o accidentare care numai prin miracol nu a însemnat sfîrsitul de legendã al fostului "Balon de Aur". Parma avea toate motivele de îngrijorare, pentru cã vîrful ei de lance, Marco Di Vaio, privea de undeva din tribunã, învins de o întindere suferitã duminica trecutã, la Milano. Salvarea echipei lui Arrigo Sacchi a venit însã din drama lui Vittorio Mero.
Mai erau putine momente pînã cînd sã înceapã jocul, si dintr-o datã fotbalul a murit. La fel de brusc, asa cum Vittorio a trecut într-o clipã în lumea umbrelor, în timp ce Volkswagenul sãu tãia panglica de asfalt a autostrãzii A4, pe drumul cãtre Parma. Masina jucãtorului a fost una dintre cele trei care au alcãtuit puzzle-ul acestui tragic eveniment, autorul incidentului dispãrînd de la locul faptei. Vestea, primitã chiar înaintea fluierului de start, i-a paralizat pe coechipierii lui Mero, Baggio pãrãsind terenul cu lacrimile siroind pe obraji. În aceste conditii, s-a decis amînarea partidei pentru miercuri, 30 ianuarie.

[coolgreetings]

11 minute de asediu


Olympique Lyon a distrus Marsilia, rãmînînd în cursa pentru titlul de campioanã

Nici nu s-au scurs cinci etape întregi din retur, si la vîrful clasamentului toatã lumea nu gãseste decît o singurã întrebare: Olympique Lyon o mai poate ajunge pe RC Lens? Meciul gãzduit de "Gerland" a fost considerat ultima sansã a trupei lui Jacques Santini de a rãmîne "în cãrti".


Datoritã lui Sony Anderson, gazdele au reusit o victorie zdrobitoare în fata echipei cu acelasi nume. Atacantul brazilian a deschis si a închis scorul, într-un interval de numai 11 minute, printre reusitele sale strecurîndu-se încã douã "boabe" pentru portarul Runje. AJ Auxerre s-a îndepãrtat cu încã douã puncte, din cauza faptului cã nu a marcat la Montpellier, iar Lille, PSG si Bordeaux au rãmas sã se lupte doar pentru participarea în cupele europene. Jos, e mai complicat: Rennes a "intrat la apã" serios, Metz a mai urcat si se bazeazã încã pe cele trei "restante", iar Guingamp a slãbit la "adevãr". FC Nantes, cu Viorel Moldovan pe teren din minutul 72, a reusit sã aducã un punct de la Sedan, una dintre colegele de suferintã. Bastia si Olympique Marseille nu sînt nici ele departe de zona "fierbinte".

[coolgreetings]

Brescia l-a lansat in Seria A


Vittorio Mero n-a fost un fotbalist de prim-plan. Nãscut la 21 mai 1974, el a debutat în 1991 în Interregionale, la Belvedere, trecînd apoi în Serie C1, la Casale, unde a prins doar douã meciuri. Suficiente însã ca Parma sã-l transfere anul urmãtor, în care n-a apucat sã joace nici un meci. Cariera sa a continuat cu modesta Crevalcore (C2), de unde a ajuns în 1995 la Ravenna, în Serie B, rampa ascensiunii spre Brescia. Echipã cu care a promovat în Serie A în vara lui 2000 si unde a fost foarte iubit de suporteri. Dupã un scurt împrumut la Ternana, Mero a revenit la începutul acestui sezon la Brescia, pentru care a jucat titular în Cupa Italiei si în Cupa Intertoto, bifînd o prezentã si în campionat. A lãsat în urma lui un morman de fiare (foto dreapta) si un bãietel de un an si jumãtate, Erik, a cãrui pãpusã devenise mascota echipei.


25 ianuarie 2002

[coolgreetings]

"Carleone" tu ai intrebat de ce jucatorii de culoare sunt intrebati asha la cluburile europene.Pai am sa-ti raspund eu cu o alta intrebare.
De ce in lotul nationalei de atletism shi nu numai(de atletism) al USA sunt majoritatea de culoare?
Pai asta deoarece ei sunt mai rezistenti shi mai rapizi
P.S Asta este doar parerea mea

[coolgreetings]

Trebuia sa fie in teren


Mero n-a intrat în calculele antrenorului Carlo Mazzone în campionat, unde n-a prins decît un meci în acest sezon. În schimb, fundasul "rîndunelelor" a jucat titular în Cupã si s-a fãcut remarcat în partidele disputate de Brescia în Cupa Intertoto. El n-ar fi lipsit la meciul cu Parma dacã nu era suspendat. Desi n-a primit "galben" în returul "sfertului" cu Roma, el a încasat sanctiunea în urma raportului fãcut de arbitrul Pellegrino, care a scris cã Mero l-a insultat pe unul dintre tusieri. Acuzatii nejustificate, a sustinut jucãtorul, care s-a reîntîlnit cu Pellegrino sîmbãta trecutã, la meciul cu Torino, si i-a explicat încã o datã cã nu a gresit cu nimic. Eroarea "centralului" i-a fost, pînã la urmã, fatalã lui Vittor

25 ianuarie 2002

[trubaneagra]

http://www.prosport.ro ma scuzi draga coolgreetings dar mi se par cunoscute multe din informatiile tale si cred ca pe forumuri nu sunt chiar asa de bine venite toate informatiile acestea.eu sunt absolut sigur ca majoritatea nu le citesc.ar fi mai bine sa dai informatii cat mai scurte dar senzationale,daca se poate.inca o data ma ierti daca crezi ca te ofensez cu ceva

[coolgreetings]

trubaneagra nici o problema.
Sa traiesti!!! :grin:

[Corleone]

Pai, cind m-am referit la jucatorii de culoare, m-am referit la cei din Africa. Cit despre negri, exista doua categorii de negri: cei din Africa si cei din SUA. Negrii "americani" s-au nascut in SUA si parintii si buneii lor tot in SUA s-au nascut, deci exista o diferenta dintre cei care traiesc in cea mai dezvoltata tara si intr-un climat temperat sau subtropical si acei care traiesc intr-o zona cu clima tropicala, ecuatoriala sau subecuatoriala, plus la asta, tarile din Africa(cu exceptia RAS) sunt toate subdezvoltate.

Din cite am observat eu, fotbalul in echipe de pe contintul negru la fel este subdezvoltat. Poate Nigeria, la Olimpiada de la Atlanta si in meciul cu Spania de la France'98 a aratat ceva fotbal in echipa, in rest meciurile cu participarea Moldovei pot fi considerate mai interesante, desi noi pierdem cam totdeauna :sad:.

[coolgreetings]

Pai eu nu am spus ca jucatorii de culoare din Africa joaca foarte bine.Dar sunt foarte rezistenti.Shapoi ei nu sunt foarte scumpi(ca sai cumperi de la un club) ,sapoi mai sunt shi jucatori buni, nu mai sunt ei toti asa de slabi la fotbal.

[alias]

Corleone, tu ai spus trei prostii intr-un mesaj..
nu va apucati sa discutati despre rase la fotbal, caci va incilciti de tot... fiti atenti cu asa fel de remarci: pareti infantili si completamente dezinformati..
dar apropo, am vizionat multe meciuri din Cupa Africii; joc frumos, de calitate... cred ca echipele africane vor avea un cuvant de spus la cupa mondiala, cu toate ca Europa si America Latina sunt si vor fi intotdeauna peste ei...

[coolgreetings]

Mda... alias ai dreptate in privinta football-lului African... am vazut multe meciuri la eurosport... a fost interesant...goluri frumoase marcate...

[Corleone]

Nu stiu ce ati vazut voi si ce credeti, dar din ceea ce stiu eu despre acest campionat, el nu este demn de cei mai buni jucatori africani.

Sa nu poata Camerunul sa bata un gol Senegalului in finala? Oare ce fel de campiona este ea daca cistiga a doua oara la penalty, anul trecut invinginbd datorita arbitrilor.

Ce fel de Cupa poate fi daca in primele 10 meciuri s-au marcat in total 5! goluri. Egiptul nu si-a pus scop sa invinga Camerunul si s-au declarat bucurosi ca au pierdut cu 0-1!

Asta-i fotbal? asta-i fotbal model african, s-au cum ii mai zicem noi anti-fotbal. Asa echipe nu vro deveni nicodata campioane ale lumii si nici pe departe nu vor avea un loc bun!

[Bion]

Corleone, da, a fost cam plicticoase si necalitative jocurile (mai ales finala, catastrofal), dar în general nu a fost chiar atît de rău cum prezinţi tu, după părerea mea...

[coolgreetings]

Corleone nu inteleg de ce nu iti place asha de tare Afriaca...,dar pentru o tara(continent :smile: ) sub dezvoltat cred ca shi asha un football este bun

[Corleone]

Sa vedem la Cupa Mondiala ce va fi...

[coolgreetings]

Departe nu vor ajunge dar,... cred ca vor lua un loc merituos...

[GYN_Tonic]

:prostut: :lol:

[coolgreetings]

GYN puteai macar un comentariu sa spui...