Aliona
12-10-2006, 02:42 AM
Origen of Alexandria (c. 185-254 A.D.)
Origen was the greatest humanist theologian of the ancient Church. His deep and abiding faith, coupled with his formidable intellect, enabled him to elaborate a complex speculative theology that inspired Christians for decades, and even centuries, after his death. His towering achievement continues to offer an ethical and intellectual challenge to contemporary Christians. The basis of Origen’s theology was his noble notion of the ultimate salvation of all – including the devil himself! Such an unabashed love of humanity, and tolerance of human sin, qualify Origen as a great saint and confessor of the Christian Faith, in spite of his condemnation by later Oecumenical Councils.
http://www.theandros.com/origen.html
In cimitirul Manastirii Petru Voda se odihneste de mai bine de 5 ani de zile monahia Heruvima, pe care ca mireanca a chemat-o Svetlana Mihaela Tanasa. Maica Heruvima a terminat facultatea de limbi clasice la Iasi si in 1995 a primit o bursa de la Fundatia Soros pentru un masterat in istorie medievala la Central European University (C.E.U), Budapesta. Lucrarea sa de masterat a constat in cercetarea unui manuscris al Tilcuirii la Facere scrisa de Sfintul Ioan Gura de Aur, si dovedea in aceasta lucrare ca textul tiparit de iezuiti si preluat de J.P. Migne in Patrologia Greaca are numeroase interpolari si modificari fata de manuscrisul cercetat, in care se regasea un text cu adevarat hrisostomic, plin de duh. Concluzia era ca la o ulterioara editie critica a Tilcuirii la Facere se va descoperi balastul introdus cu reavointa de iezuiti (de altfel, apropo de asta, pr. Dumitru Fecioru a facut acelasi lucru cu traducerea in rumineste, pentru ca a luat textul tradus la Neamtu si care se gaseste intr-un urias manuscris de la Academia Romana, si l-a prelucrat dupa cel tiparit in PG; o alta observatie - a mea, de data asta - ar fi aceea ca parintii nemteni de acum 200 de ani nu au tradus nici un singur cuvintel dupa editiile apusene ale Sfintilor Parinti, ci doar dupa manuscrisele din spatiul ortodox).
Profesorii ei au apreciat munca sa si i-au propus sa se inscrie la doctorat. Lucrarea sa de doctorat era axata tot pe tilcuirea la cartea Facerii: trebuia sa dovedeasca faptul ca Sfintii Parinti l-au urmat in tilcuirea lor la Facere pe ereticul Orgien. Svetlana s-a apucat de lucru cu incredere, nestiind ce i s-a cerut, de fapt. Dar, pe masura ce mai citea din Sfintii Parinti cu pricina, realiza hula ce i se cerea sa o dovedeasca. Am aici, ramase de la ea, Tilcuirea la Facere a Fericitului Augustin (in latina), cea a lui Orighen (in greaca), cea a Fericitului Theodorit al Kirului (in greaca), si cea a Sfintului Efrem Sirul (in engleza), ba chiar si comentariul filosofului evreu Filon din Alexandria (in greaca), lucrari pe care le citise acolo la Budapesta, in original. Cu cit mai citea intelegea ca nu numai ca Sfintii Parinti nu l-au urmat pe ereticul Orighen in lucrarile lor, ci unul din motivele pentru care au intocmit aceste lucrari a fost acela de a-l combate pe eretic, si se vedea asta din felul in care abordau fiecare chestiune in parte.
S-a intimplat ca fiind acolo sa-si puna citeva intrebari despre profesorii sai si sa afle ca majoritatea sint evrei, si sa vada dispretul lor pentru Ortodoxie si pentru Traditie, cu toate studiile lor universitare. Iar cind le-a comunicat concluzia de mai sus cu privire la Sfintii Parinti, ei i-au spus:
"Nu, nu e asa. Mai citeste-i o data. Mai gindeste-te. Noi te platim ca tu sa demonstrezi ceva, iar tu trebuie sa o faci".
Au urmat mai multe zile de certuri si argumentari.
Venind in tara pentru a-si mai aduce niste lucruri, s-a simtit rau si s-a dus la medic sa-si faca un control. Asa a aflat ca are un cancer al pielii cu o evolutie rapida, in zona omoplatului sting. Explicatia era una singura: fususe iradiata. Doctorul i-a zis ca mai are doar citeva luni de trait. S-a intors la Budapesta sa-si ia bagajele. S-a certat cu toata lumea, care ii spunea:
"De ce pleci? Avem solutii pentru boala ta. Nu e nimic grav, noi putem sa-ti oferim vindecarea. Fii ascultatoare si vei scapa cu viata."
A luat tot ce a putut (desi mare parte din carti i-au ramas acolo) si a venit in tara. A venit la Parintele Iustin si i-a povestit toata tarasenia, iar Parintele i-a spus sa ramina la noi in manastire. (aceasta se intimpla in august 1997)
A urmat un an si jumatate de suferinta. Boala a ajuns repede la metastaza. Incet, incet, se topea vazind cu ochii. A primit sa fie rasoforita, si cu citeva saptamini inainte de a pleca dintre noi a fost calugarita de Parintele Iustin. A refuzat sa ia morfina, pentru a-si sterge prin suferinta toate pacatele savirsite in aceasta lume. Urletele ei de durere vestesc si astazi, in urechile celor care le-au auzit, chinurile iadului.
Dumnezeu i-a ascultat ultima dorinta, aceea de a prinde sarbatoarea Sfintilor Arhangheli. Dupa privegherea hramului manastirii noastre, in noaptea de 7 spre 8 noiembrie 1998, pe la ora 3 dimineata, Sfinta Mucenita Heruvima a plecat dintre noi cu sufletul impacat, luminoasa la chip, sa marturiseasca inaintea Sfintei Treimi lupta ortodocsilor impotriva stapinitorilor acestui veac.
Daca lumea in care traim este, in intregul sau, chipul Babilonului, al curvei celei mari, atunci Sfinta Heruvima da marturie despre ceea ce sta scris in Apocalipsa:
"Si intr’insa s’a aflat sange de proroci si de sfinti si de toti cei junghiati pre pamant."
Venind aici, maica Heruvima ne-a spus despre faptul ca de la CEU, mai inainte de ea, plecasera din acelasi motiv, cancer al pielii, un student din Bulgaria, o studenta din Georgia, si o alta din SUA. Imi pare rau ca nu va pot da numele lor. Poate cineva le va afla vreodata.
Batjocura cea mare a fost aceea ca dupa plecarea maicii Heruvima, fostii ei profesori au instituit la CEU premiul Svetlana Tanasa, pentru cea mai buna lucrare a anului.
Notita: Sursa: http://miscarea.com/maica-heruvima.htm
Origen was the greatest humanist theologian of the ancient Church. His deep and abiding faith, coupled with his formidable intellect, enabled him to elaborate a complex speculative theology that inspired Christians for decades, and even centuries, after his death. His towering achievement continues to offer an ethical and intellectual challenge to contemporary Christians. The basis of Origen’s theology was his noble notion of the ultimate salvation of all – including the devil himself! Such an unabashed love of humanity, and tolerance of human sin, qualify Origen as a great saint and confessor of the Christian Faith, in spite of his condemnation by later Oecumenical Councils.
http://www.theandros.com/origen.html
In cimitirul Manastirii Petru Voda se odihneste de mai bine de 5 ani de zile monahia Heruvima, pe care ca mireanca a chemat-o Svetlana Mihaela Tanasa. Maica Heruvima a terminat facultatea de limbi clasice la Iasi si in 1995 a primit o bursa de la Fundatia Soros pentru un masterat in istorie medievala la Central European University (C.E.U), Budapesta. Lucrarea sa de masterat a constat in cercetarea unui manuscris al Tilcuirii la Facere scrisa de Sfintul Ioan Gura de Aur, si dovedea in aceasta lucrare ca textul tiparit de iezuiti si preluat de J.P. Migne in Patrologia Greaca are numeroase interpolari si modificari fata de manuscrisul cercetat, in care se regasea un text cu adevarat hrisostomic, plin de duh. Concluzia era ca la o ulterioara editie critica a Tilcuirii la Facere se va descoperi balastul introdus cu reavointa de iezuiti (de altfel, apropo de asta, pr. Dumitru Fecioru a facut acelasi lucru cu traducerea in rumineste, pentru ca a luat textul tradus la Neamtu si care se gaseste intr-un urias manuscris de la Academia Romana, si l-a prelucrat dupa cel tiparit in PG; o alta observatie - a mea, de data asta - ar fi aceea ca parintii nemteni de acum 200 de ani nu au tradus nici un singur cuvintel dupa editiile apusene ale Sfintilor Parinti, ci doar dupa manuscrisele din spatiul ortodox).
Profesorii ei au apreciat munca sa si i-au propus sa se inscrie la doctorat. Lucrarea sa de doctorat era axata tot pe tilcuirea la cartea Facerii: trebuia sa dovedeasca faptul ca Sfintii Parinti l-au urmat in tilcuirea lor la Facere pe ereticul Orgien. Svetlana s-a apucat de lucru cu incredere, nestiind ce i s-a cerut, de fapt. Dar, pe masura ce mai citea din Sfintii Parinti cu pricina, realiza hula ce i se cerea sa o dovedeasca. Am aici, ramase de la ea, Tilcuirea la Facere a Fericitului Augustin (in latina), cea a lui Orighen (in greaca), cea a Fericitului Theodorit al Kirului (in greaca), si cea a Sfintului Efrem Sirul (in engleza), ba chiar si comentariul filosofului evreu Filon din Alexandria (in greaca), lucrari pe care le citise acolo la Budapesta, in original. Cu cit mai citea intelegea ca nu numai ca Sfintii Parinti nu l-au urmat pe ereticul Orighen in lucrarile lor, ci unul din motivele pentru care au intocmit aceste lucrari a fost acela de a-l combate pe eretic, si se vedea asta din felul in care abordau fiecare chestiune in parte.
S-a intimplat ca fiind acolo sa-si puna citeva intrebari despre profesorii sai si sa afle ca majoritatea sint evrei, si sa vada dispretul lor pentru Ortodoxie si pentru Traditie, cu toate studiile lor universitare. Iar cind le-a comunicat concluzia de mai sus cu privire la Sfintii Parinti, ei i-au spus:
"Nu, nu e asa. Mai citeste-i o data. Mai gindeste-te. Noi te platim ca tu sa demonstrezi ceva, iar tu trebuie sa o faci".
Au urmat mai multe zile de certuri si argumentari.
Venind in tara pentru a-si mai aduce niste lucruri, s-a simtit rau si s-a dus la medic sa-si faca un control. Asa a aflat ca are un cancer al pielii cu o evolutie rapida, in zona omoplatului sting. Explicatia era una singura: fususe iradiata. Doctorul i-a zis ca mai are doar citeva luni de trait. S-a intors la Budapesta sa-si ia bagajele. S-a certat cu toata lumea, care ii spunea:
"De ce pleci? Avem solutii pentru boala ta. Nu e nimic grav, noi putem sa-ti oferim vindecarea. Fii ascultatoare si vei scapa cu viata."
A luat tot ce a putut (desi mare parte din carti i-au ramas acolo) si a venit in tara. A venit la Parintele Iustin si i-a povestit toata tarasenia, iar Parintele i-a spus sa ramina la noi in manastire. (aceasta se intimpla in august 1997)
A urmat un an si jumatate de suferinta. Boala a ajuns repede la metastaza. Incet, incet, se topea vazind cu ochii. A primit sa fie rasoforita, si cu citeva saptamini inainte de a pleca dintre noi a fost calugarita de Parintele Iustin. A refuzat sa ia morfina, pentru a-si sterge prin suferinta toate pacatele savirsite in aceasta lume. Urletele ei de durere vestesc si astazi, in urechile celor care le-au auzit, chinurile iadului.
Dumnezeu i-a ascultat ultima dorinta, aceea de a prinde sarbatoarea Sfintilor Arhangheli. Dupa privegherea hramului manastirii noastre, in noaptea de 7 spre 8 noiembrie 1998, pe la ora 3 dimineata, Sfinta Mucenita Heruvima a plecat dintre noi cu sufletul impacat, luminoasa la chip, sa marturiseasca inaintea Sfintei Treimi lupta ortodocsilor impotriva stapinitorilor acestui veac.
Daca lumea in care traim este, in intregul sau, chipul Babilonului, al curvei celei mari, atunci Sfinta Heruvima da marturie despre ceea ce sta scris in Apocalipsa:
"Si intr’insa s’a aflat sange de proroci si de sfinti si de toti cei junghiati pre pamant."
Venind aici, maica Heruvima ne-a spus despre faptul ca de la CEU, mai inainte de ea, plecasera din acelasi motiv, cancer al pielii, un student din Bulgaria, o studenta din Georgia, si o alta din SUA. Imi pare rau ca nu va pot da numele lor. Poate cineva le va afla vreodata.
Batjocura cea mare a fost aceea ca dupa plecarea maicii Heruvima, fostii ei profesori au instituit la CEU premiul Svetlana Tanasa, pentru cea mai buna lucrare a anului.
Notita: Sursa: http://miscarea.com/maica-heruvima.htm