adrenalina
09-25-2006, 03:39 PM
in primul rand exista doua manule de diagnostice in lume, unul realizat de americani DSM IV dupa care se faceau pana acum majoritatea diagnosticarilor si unul european ICD 10. diferenta intre ele este la nivel de efectuare a diagnosticului. in ultima perioada in Europa se foloseste mai activ ICD 10, decat DSM IV.
aceste manuale se folosesc in Psihiatrie si in Psihologia clinica si sunt ca niste dex-uri ale bolilor psihice sau a tulburarilor psihice :D cum vreti.
acum sa trec la tulburari de personalitate:
Prezentare generala:
Tulburarea de personalitate se defineşte ca fiind un pattern stabil de trăiri afective şi comportamente, ce deviază semnificativ de la standardul culturii de apartenenţă a respectivului individ, este generalizat şi inflexibil, are debutul în adolescenţă sau prima parte a vieţii adulte, este stabil în timp şi generează distres sau dizabilitate.
Calsificare:
1. dupa existenta distrsului legat de tulburare:
a. egodistonice / persoana trăieşte o stare de distres
b. egosintonice / nu apare distresul legat de boală
ps: distres = stres nociv (stresul care determina reactii negative al organismului)
2. dupa gradul similitudinii descriptionale:
Grupa A: tulburările de personalitate de tip paranoid, schizoid şi schizotipal. Trăsătura comună a acestora este excentricitatea.
Grupa B – include tulburările de personalitate de tip antisocial, borderline, histrionic şi narcisist. Trăsăturile comune ale acestora sunt teatralitatea, emotivitatea, extravaganţa.
Grupa C – include tulburările de personalitate de tip evitant, dependent, obsesiv-compulsiv. Trăsăturile comune ale acestora sunt anxietatea, teama.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP PARANOID
Neîncrederea şi suspiciunea faţă de ceilalţi şi motivele lor; debutează la începutul perioadei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) suspiciuni neîntemeiate că ceilalţi îl exploatează, îl rănesc sau înşeală;
(b) neîncredere în loialitatea prietenilor şi asociaţilor;
(c) ezită să se destăinuie celorlalţi de teama (nejustificată) ca aceştia să nu utilizeze informaţiile împotriva lui;
(d) consideră că în spatele unor remarci sau evenimente neutre se ascunde ameninţări la adresa sa;
(e) ranchiunos; nu uită insultele, injuriile;
(f) simte, fără motiv întemeiat, că îi sunt puse la îndoială reputaţia şi caracterul şi reacţionează agresiv;
(g) are mereu suspiciuni neîntemeiate legate de fidelitatea partenerului de viaţă.
Epidemiologie:
- În populaţia generală, prevalenţa este de 0,5% -2,5%;
- În populaţia clinică (pacienţi internaţi pe secţii de psihiatrie), prevalenţa este de 10% - 30%;
- Se constată o prevalenţă crescută în cazul rudelor persoanelor cu schizofrenie cronică şi tulburare delirantă de tip persecutor.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOID
Detaşarea de relaţiile sociale şi expresivitate emoţională redusă în situaţii interpersonale; debutează la începutul perioadei adulte şi se manifestă într-o varietate de 4 contexte.
(a) nu-şi doreşte şi nici nu agreează relaţiile apropiate, inclusiv cele de familie;
(b) aproape întotdeauna preferă activităţi solitare;
(c) nu este interesat de relaţiile sexuale cu o altă persoană;
(d) nu prea are activităţi preferate;
(e) nu are prieteni apropiaţi în afara rudelor de gradul I;
(f) pare indiferent la laudele şi criticele celorlalţi;
(g) este detaşat, rece, lipsit de emoţii.
Epidemiologie:
- Apare foarte rar în populaţia clinică spitalizată;
- Apare mai frecvent la rudele pacienţilor cu schizofrenie sau tulburare de personalitate de tip schizotipal.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOTIPAL
Deficite sociale şi interpersonale, disconfort şi capacitate redusă de a stabili relaţii apropiate, distorsiuni cognitive şi perceptuale, excentricităţi comportamentale; debutează la începutul perioadei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) idei de referinţă (diferite evenimente au un sens special pentru el);
(b) credinţe ciudate şi gândire magică (depăşind normele culturii de apartenenţă);
(c) experienţe perceptive neobişnuite, iluzii corporale;
(d) gândire şi vorbire ciudate;
(e) idei paranoide, suspiciune;
(f) afectivitate limitată, neadecvată;
(g) comportament şi ţinută ciudată, excentrică, particulară;
(h) lipsa prietenilor în afara rudelor apropiate;
(i) anxietate socială excesivă, ce nu scade o dată cu familiarizarea, asociată mai degrabă cu temeri paranoide decât autoevaluări negative.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP ANTISOCIAL
Desconsiderarea şi încălcarea drepturilor celorlalţi; debutează în adolescenţă (15 ani) şi se manifestă într-o varietate de 4 contexte.
(a) neconformarea la norme sociale, dezinteresul pentru respectarea legilor
(b) tendinţa de a-i înşela, minţi şi păcăli pe ceilalţi pentru profit personal sau plăcere
(c) impulsivitate sau incapacitate de planificare
(d) iritabilitate şi agresivitate, indicate de agresiuni şi confruntări fizice frecvente
(e) nepăsare şi indiferenţă pentru siguranţa proprie şi a celor din jur
(f) iresponsabilitate manifestată prin eşecul implicării în muncă şi onorarea obligaţiilor financiare
(g) lipsa remuşcării faţă de rănirea, bruscarea sau deposedarea celuilalt manifestată prin indiferenţă sau raţionalizări
Epidemiologie:
- În populaţia generală, prevalenţa este de 3% pentru bărbaţi şi 1 % pentru femei;
- În populaţia clinică spitalizată, prevalenţa variază între 3%-30%, în funcţie de caracteristicile populaţiei, atingând chiar valori mai mari în grupurile tratate pentru abuz de substanţe sau grupurile de infractori.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE
Instabilitate în relaţiile interpersonale, imagine de sine, afectivitate şi impulsivitate accentuată; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar;
(b) relaţii interpersonale instabile şi intense, alternând între idealizare şi depreciere;
(c) tulburări de identitate; imagine de sine şi sentiment de sine instabile;
(d) impulsivitate în cel puţin două domenii cu potenţial autodistructiv (ex., comportament sexual, consum de substanţe, alimentare compulsivă etc.);
(e) comportament suicidal recurent, gesturi, ameninţări, automutilare;
(f) instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi accentuate (schimbări frecvente în dispoziţie);
(g) sentiment cronic de “gol sufletesc”;
(h) izbucniri de furie intense şi inadecvate sau dificultăţi de a-şi controla furia;
(i) ideaţie paranoidă tranzitorie, asociată cu stresul sau simptome disociative severe
Epidemiologie:
- În populaţia generală, prevalenţa este de 2% (de două ori mai frecventă la femei);
- În populaţia clinică spitalizată, ratele de prevalenţă merg până la 20%;
- În cazul populaţiei clinice cu tulburări de personalitate, prevalenţa este de 30%-60%;
- Tulburarea de personalitate de tip borderline este de 5 ori mai frecventă la rudele pacienţilor care au această afecţiune;
- Personalitatea borderline este un teren propice pentru apariţia schizofreniei;
- Există şi un risc familial mărit pentru tulburarea de personalitate de tip antisocial, tulburări afective şi tulburări legate de abuzul de substanţe.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP HISTRIONIC
Afectivitate excesivă şi comportamente de atragere a atenţiei celorlalţi; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) se simte inconfortabil în situaţii în care nu e centrul atenţiei;
(b) interacţiunea cu ceilalţi este caracterizată prin comportament inadecvat, provocator, cu accentuate tente sexuale;
(c) expresivitatea emoţională este superficială şi fluctuează rapid;
(d) utilizează frecvent imaginea fizică pentru a atrage atenţia celorlalţi;
(e) vorbirea are tente dramatice şi este săracă în detalii;
(f) manifestări de teatralitate şi expresivitate emoţională exagerată ;
(g) sugestibilitate accentuată;
(h) percepe relaţiile ca fiind mai intime decât sunt în realitate.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP NARCISIST
Nevoia de a fi admirat şi lipsa de empatie; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) un sentiment exagerat al propriei importanţe;
(b) întreţine fantezii de succes nelimitat, putere, geniu, frumuseţe sau iubire ideală;
(c) crede că este unic şi special şi trebuie să interacţioneze doar cu alte persoane sau instituţii puternice şi deosebite;
(d) pretinde admiraţie excesivă;
(e) consideră că i se cuvine totul
(f) în relaţiile interpersonale îi exploatează pe ceilalţi pentru a-şi atinge scopurile;
(g) lipsit de empatie; nu sesizează şi nu recunoaşte sentimentele şi nevoile celor din jur;
(h) este invidios pe ceilalţi şi crede că şi ceilalţi îl invidiază;
(i) adoptă o atitudine şi un comportament arogant şi condescendent.
Epidemiologie:
- În populaţia generală, prevalenţa este de 1%;
- În populaţia clinică, prevalenţa este de 2%-16%;
- Dintre persoanele diagnosticate cu această tulburare, 50%-75% sunt bărbaţi;
- Se asociază uneori cu tulburarea de personalitate de tip histrionic;
- Prevalenţa a înregistrat o tendinţă de creştere în ultimii ani.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP EVITANT
Inhibiţie socială, sentiment de inadecvare, hipersensibilitate la evaluări negative; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 4 contexte.
(a) evită profesiile ce presupun contacte interpersonale frecvente, de teama criticilor, a dezaprobării sau respingerii;
(b) nu se implică în relaţii dacă nu are siguranţa că celălalt îl place;
(c) este reţinut în relaţiile intime de teama de a nu fi ridiculizat;
(d) îl îngrijorează ideea de a fi criticat sau respins în situaţiile sociale;
(e) este inhibat în situaţii interpersonale noi, din cauza sentimentelor de inadecvare;
(f) se vede pe sine ca fiind incapabil să se descurce în relaţii sociale, neatractiv şi inferior celorlalţi;
(g) este extrem de precaut când trebuie să-şi asume riscuri personale sau să se implice în activităţi noi de teama de a nu se face de râs.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP DEPENDENT
Nevoia excesivă de protecţie ce duce la comportamente submisive, dependente şi teamă de abandon; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) întâmpină dificultăţi în luarea deciziilor curente în lipsa sfaturilor şi susţinerii celorlalţi;
(b) are nevoie ca ceilalţi să-şi asume responsabilitatea pentru aspectele importante ale vieţii sale;
(c) îi este greu să-şi exprime dezacordul în relaţie cu ceilalţi, de teama pierderii susţinerii;
(d) îi este greu să iniţieze proiecte sau să facă lucruri de unul singur (autoeficienţă scăzută);
(e) ar face aproape orice pentru a-şi asigura susţinerea şi protecţia celorlalţi, mergând până la a se oferi voluntar să facă lucruri neplăcute;
(f) de teamă că nu va fi în stare să se descurce se simte inconfortabil şi neajutorat când este singur;
(g) când o relaţie apropiată se destramă, caută imediat o alta în care să găsească protecţie şi susţinere;
(h) este excesiv de îngrijorat vis a vis de posibilitatea de a fi lăsat să se descurce singur.
Epidemiologie
- În populaţia generală, prevalenţa este de 2,5 %;
- Apare mai frecvent la femei;
- Este una dintre cele mai frecvente tulburări de personalitate întâlnite la populaţia clinică spitalizată;
- Apare frecvent asociată cu tulburarea de personalitate de tip evitant.
TULBURAREA DE PERSONALI0TATE DE TIP OBSESIV-COMPULSIV
Preocuparea legată de ordine, perfecţionism, control mental şi interpersonal, în dauna flexibilităţii, deschiderii, eficienţei; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) preocupare pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare, încât scopul principal al activităţii se pierde;
(b) manifestă un perfecţionism care interferează cu realizarea unei sarcini;
(c) este excesiv de dedicat muncii şi productivităţii, până la eliminarea activităţilor de recreaţie şi a relaţiilor de prietenie
(d) este rigid şi excesiv de conştiincios în probleme de moralitate, etică sau valori;
(e) nu poate arunca obiectele vechi, chiar dacă nu au nici o valoare sentimentală;
(f) ezită să delege responsabilităţi sau să lucreze cu alte persoane, dacă acestea nu respectă strict standardelor sale;
(g) este zgârcit cu sine şi ceilalţi; banii sunt adunaţi pentru zile negre;
(h) este rigid şi încăpăţânat.
cam asta ar fi pe scurt despre tulburarile de personaliate... mai mult risc sa va plictisesc cu totul :D
aceste manuale se folosesc in Psihiatrie si in Psihologia clinica si sunt ca niste dex-uri ale bolilor psihice sau a tulburarilor psihice :D cum vreti.
acum sa trec la tulburari de personalitate:
Prezentare generala:
Tulburarea de personalitate se defineşte ca fiind un pattern stabil de trăiri afective şi comportamente, ce deviază semnificativ de la standardul culturii de apartenenţă a respectivului individ, este generalizat şi inflexibil, are debutul în adolescenţă sau prima parte a vieţii adulte, este stabil în timp şi generează distres sau dizabilitate.
Calsificare:
1. dupa existenta distrsului legat de tulburare:
a. egodistonice / persoana trăieşte o stare de distres
b. egosintonice / nu apare distresul legat de boală
ps: distres = stres nociv (stresul care determina reactii negative al organismului)
2. dupa gradul similitudinii descriptionale:
Grupa A: tulburările de personalitate de tip paranoid, schizoid şi schizotipal. Trăsătura comună a acestora este excentricitatea.
Grupa B – include tulburările de personalitate de tip antisocial, borderline, histrionic şi narcisist. Trăsăturile comune ale acestora sunt teatralitatea, emotivitatea, extravaganţa.
Grupa C – include tulburările de personalitate de tip evitant, dependent, obsesiv-compulsiv. Trăsăturile comune ale acestora sunt anxietatea, teama.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP PARANOID
Neîncrederea şi suspiciunea faţă de ceilalţi şi motivele lor; debutează la începutul perioadei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) suspiciuni neîntemeiate că ceilalţi îl exploatează, îl rănesc sau înşeală;
(b) neîncredere în loialitatea prietenilor şi asociaţilor;
(c) ezită să se destăinuie celorlalţi de teama (nejustificată) ca aceştia să nu utilizeze informaţiile împotriva lui;
(d) consideră că în spatele unor remarci sau evenimente neutre se ascunde ameninţări la adresa sa;
(e) ranchiunos; nu uită insultele, injuriile;
(f) simte, fără motiv întemeiat, că îi sunt puse la îndoială reputaţia şi caracterul şi reacţionează agresiv;
(g) are mereu suspiciuni neîntemeiate legate de fidelitatea partenerului de viaţă.
Epidemiologie:
- În populaţia generală, prevalenţa este de 0,5% -2,5%;
- În populaţia clinică (pacienţi internaţi pe secţii de psihiatrie), prevalenţa este de 10% - 30%;
- Se constată o prevalenţă crescută în cazul rudelor persoanelor cu schizofrenie cronică şi tulburare delirantă de tip persecutor.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOID
Detaşarea de relaţiile sociale şi expresivitate emoţională redusă în situaţii interpersonale; debutează la începutul perioadei adulte şi se manifestă într-o varietate de 4 contexte.
(a) nu-şi doreşte şi nici nu agreează relaţiile apropiate, inclusiv cele de familie;
(b) aproape întotdeauna preferă activităţi solitare;
(c) nu este interesat de relaţiile sexuale cu o altă persoană;
(d) nu prea are activităţi preferate;
(e) nu are prieteni apropiaţi în afara rudelor de gradul I;
(f) pare indiferent la laudele şi criticele celorlalţi;
(g) este detaşat, rece, lipsit de emoţii.
Epidemiologie:
- Apare foarte rar în populaţia clinică spitalizată;
- Apare mai frecvent la rudele pacienţilor cu schizofrenie sau tulburare de personalitate de tip schizotipal.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOTIPAL
Deficite sociale şi interpersonale, disconfort şi capacitate redusă de a stabili relaţii apropiate, distorsiuni cognitive şi perceptuale, excentricităţi comportamentale; debutează la începutul perioadei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) idei de referinţă (diferite evenimente au un sens special pentru el);
(b) credinţe ciudate şi gândire magică (depăşind normele culturii de apartenenţă);
(c) experienţe perceptive neobişnuite, iluzii corporale;
(d) gândire şi vorbire ciudate;
(e) idei paranoide, suspiciune;
(f) afectivitate limitată, neadecvată;
(g) comportament şi ţinută ciudată, excentrică, particulară;
(h) lipsa prietenilor în afara rudelor apropiate;
(i) anxietate socială excesivă, ce nu scade o dată cu familiarizarea, asociată mai degrabă cu temeri paranoide decât autoevaluări negative.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP ANTISOCIAL
Desconsiderarea şi încălcarea drepturilor celorlalţi; debutează în adolescenţă (15 ani) şi se manifestă într-o varietate de 4 contexte.
(a) neconformarea la norme sociale, dezinteresul pentru respectarea legilor
(b) tendinţa de a-i înşela, minţi şi păcăli pe ceilalţi pentru profit personal sau plăcere
(c) impulsivitate sau incapacitate de planificare
(d) iritabilitate şi agresivitate, indicate de agresiuni şi confruntări fizice frecvente
(e) nepăsare şi indiferenţă pentru siguranţa proprie şi a celor din jur
(f) iresponsabilitate manifestată prin eşecul implicării în muncă şi onorarea obligaţiilor financiare
(g) lipsa remuşcării faţă de rănirea, bruscarea sau deposedarea celuilalt manifestată prin indiferenţă sau raţionalizări
Epidemiologie:
- În populaţia generală, prevalenţa este de 3% pentru bărbaţi şi 1 % pentru femei;
- În populaţia clinică spitalizată, prevalenţa variază între 3%-30%, în funcţie de caracteristicile populaţiei, atingând chiar valori mai mari în grupurile tratate pentru abuz de substanţe sau grupurile de infractori.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE
Instabilitate în relaţiile interpersonale, imagine de sine, afectivitate şi impulsivitate accentuată; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar;
(b) relaţii interpersonale instabile şi intense, alternând între idealizare şi depreciere;
(c) tulburări de identitate; imagine de sine şi sentiment de sine instabile;
(d) impulsivitate în cel puţin două domenii cu potenţial autodistructiv (ex., comportament sexual, consum de substanţe, alimentare compulsivă etc.);
(e) comportament suicidal recurent, gesturi, ameninţări, automutilare;
(f) instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi accentuate (schimbări frecvente în dispoziţie);
(g) sentiment cronic de “gol sufletesc”;
(h) izbucniri de furie intense şi inadecvate sau dificultăţi de a-şi controla furia;
(i) ideaţie paranoidă tranzitorie, asociată cu stresul sau simptome disociative severe
Epidemiologie:
- În populaţia generală, prevalenţa este de 2% (de două ori mai frecventă la femei);
- În populaţia clinică spitalizată, ratele de prevalenţă merg până la 20%;
- În cazul populaţiei clinice cu tulburări de personalitate, prevalenţa este de 30%-60%;
- Tulburarea de personalitate de tip borderline este de 5 ori mai frecventă la rudele pacienţilor care au această afecţiune;
- Personalitatea borderline este un teren propice pentru apariţia schizofreniei;
- Există şi un risc familial mărit pentru tulburarea de personalitate de tip antisocial, tulburări afective şi tulburări legate de abuzul de substanţe.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP HISTRIONIC
Afectivitate excesivă şi comportamente de atragere a atenţiei celorlalţi; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) se simte inconfortabil în situaţii în care nu e centrul atenţiei;
(b) interacţiunea cu ceilalţi este caracterizată prin comportament inadecvat, provocator, cu accentuate tente sexuale;
(c) expresivitatea emoţională este superficială şi fluctuează rapid;
(d) utilizează frecvent imaginea fizică pentru a atrage atenţia celorlalţi;
(e) vorbirea are tente dramatice şi este săracă în detalii;
(f) manifestări de teatralitate şi expresivitate emoţională exagerată ;
(g) sugestibilitate accentuată;
(h) percepe relaţiile ca fiind mai intime decât sunt în realitate.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP NARCISIST
Nevoia de a fi admirat şi lipsa de empatie; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) un sentiment exagerat al propriei importanţe;
(b) întreţine fantezii de succes nelimitat, putere, geniu, frumuseţe sau iubire ideală;
(c) crede că este unic şi special şi trebuie să interacţioneze doar cu alte persoane sau instituţii puternice şi deosebite;
(d) pretinde admiraţie excesivă;
(e) consideră că i se cuvine totul
(f) în relaţiile interpersonale îi exploatează pe ceilalţi pentru a-şi atinge scopurile;
(g) lipsit de empatie; nu sesizează şi nu recunoaşte sentimentele şi nevoile celor din jur;
(h) este invidios pe ceilalţi şi crede că şi ceilalţi îl invidiază;
(i) adoptă o atitudine şi un comportament arogant şi condescendent.
Epidemiologie:
- În populaţia generală, prevalenţa este de 1%;
- În populaţia clinică, prevalenţa este de 2%-16%;
- Dintre persoanele diagnosticate cu această tulburare, 50%-75% sunt bărbaţi;
- Se asociază uneori cu tulburarea de personalitate de tip histrionic;
- Prevalenţa a înregistrat o tendinţă de creştere în ultimii ani.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP EVITANT
Inhibiţie socială, sentiment de inadecvare, hipersensibilitate la evaluări negative; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 4 contexte.
(a) evită profesiile ce presupun contacte interpersonale frecvente, de teama criticilor, a dezaprobării sau respingerii;
(b) nu se implică în relaţii dacă nu are siguranţa că celălalt îl place;
(c) este reţinut în relaţiile intime de teama de a nu fi ridiculizat;
(d) îl îngrijorează ideea de a fi criticat sau respins în situaţiile sociale;
(e) este inhibat în situaţii interpersonale noi, din cauza sentimentelor de inadecvare;
(f) se vede pe sine ca fiind incapabil să se descurce în relaţii sociale, neatractiv şi inferior celorlalţi;
(g) este extrem de precaut când trebuie să-şi asume riscuri personale sau să se implice în activităţi noi de teama de a nu se face de râs.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP DEPENDENT
Nevoia excesivă de protecţie ce duce la comportamente submisive, dependente şi teamă de abandon; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) întâmpină dificultăţi în luarea deciziilor curente în lipsa sfaturilor şi susţinerii celorlalţi;
(b) are nevoie ca ceilalţi să-şi asume responsabilitatea pentru aspectele importante ale vieţii sale;
(c) îi este greu să-şi exprime dezacordul în relaţie cu ceilalţi, de teama pierderii susţinerii;
(d) îi este greu să iniţieze proiecte sau să facă lucruri de unul singur (autoeficienţă scăzută);
(e) ar face aproape orice pentru a-şi asigura susţinerea şi protecţia celorlalţi, mergând până la a se oferi voluntar să facă lucruri neplăcute;
(f) de teamă că nu va fi în stare să se descurce se simte inconfortabil şi neajutorat când este singur;
(g) când o relaţie apropiată se destramă, caută imediat o alta în care să găsească protecţie şi susţinere;
(h) este excesiv de îngrijorat vis a vis de posibilitatea de a fi lăsat să se descurce singur.
Epidemiologie
- În populaţia generală, prevalenţa este de 2,5 %;
- Apare mai frecvent la femei;
- Este una dintre cele mai frecvente tulburări de personalitate întâlnite la populaţia clinică spitalizată;
- Apare frecvent asociată cu tulburarea de personalitate de tip evitant.
TULBURAREA DE PERSONALI0TATE DE TIP OBSESIV-COMPULSIV
Preocuparea legată de ordine, perfecţionism, control mental şi interpersonal, în dauna flexibilităţii, deschiderii, eficienţei; debutează la începutul vârstei adulte şi se manifestă într-o varietate de 5 contexte.
(a) preocupare pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare, încât scopul principal al activităţii se pierde;
(b) manifestă un perfecţionism care interferează cu realizarea unei sarcini;
(c) este excesiv de dedicat muncii şi productivităţii, până la eliminarea activităţilor de recreaţie şi a relaţiilor de prietenie
(d) este rigid şi excesiv de conştiincios în probleme de moralitate, etică sau valori;
(e) nu poate arunca obiectele vechi, chiar dacă nu au nici o valoare sentimentală;
(f) ezită să delege responsabilităţi sau să lucreze cu alte persoane, dacă acestea nu respectă strict standardelor sale;
(g) este zgârcit cu sine şi ceilalţi; banii sunt adunaţi pentru zile negre;
(h) este rigid şi încăpăţânat.
cam asta ar fi pe scurt despre tulburarile de personaliate... mai mult risc sa va plictisesc cu totul :D