Romania, doar pe locul 7 in topul investitorilor din Republica Moldova

[vasile80]

Oricat ar parea de neverosimil, Romania nu este nici pe departe sora mai mare si foarte apropiata a Republicii Moldova, cel putin nu prin prisma relatiilor economice. Daca in plan politic lucrurile stau destul de bine, in plan economic suntem departe de ceea ce oamenii ar putea crede: al saptelea investitor in Moldova, dupa tari precum Rusia, Spania, SUA sau Olanda, si avem un comert bilateral al carui volum nu depaseste cifra de 400 de milioane de dolari, exporturile romanesti situandu-se la sfarsitul anului trecut la 257 milioane dolari, iar importurile la 111 milioane. In plus, cam 40% din exporturi sunt reprezentate numai de produse minerale si combustibili, restul fiind constituite din produse finite.
Cu toate acestea, Republica Moldova are un statut foarte interesant acum, in perspectiva aderarii Romaniei la UE, acest stat urmand sa devina placa turnanta a relatiilor dintre tarile comunitare cu statele ex-sovietice. In plus, si mai important, Moldova are un statut de invidiat, fiind beneficiara unor acorduri de liber schimb cu toate aceste tari, ceea ce inseamna ca marfurile exportate din statul vecin intra oriunde in tarile celelalte cu taxe vamale zero. Iar numarul zonelor libere se ridica la sase. Mai mult, are si o politica fiscala foarte atragatoare: un impozit pe profit de 15% si un nivel al contributiei sociale de 25% + 3% (platita de angajati), la o rata a inflatiei stabila de 10%. In scopul impulsionarii acestui fapt, pentru prima data, Bucurestiul va fi in aceste zile gazda Saptamanii Economiei Republicii Moldova in Romania, manifestare organizata de Romexpo impreuna cu Centrul International de Expozitii "Moldexpo". "Cred ca este mult mai eficienta o astfel de promovare, a declarat George Cojocaru, presedintele Romexpo SA. Nu spun ca nu sunt importante si participarile la targuri, dar cumva pe parcursul lor atentia noastra se disipeaza. In schimb, acum vom avea ocazia sa vedem, in mod cat mai concentrat, intreaga oferta comerciala a Moldovei, prezentata in 72 de standuri.

sursa: http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z12062006&idx=47

[Andolino]

Yep, România încă nu a devenit o "exportatoare" adevărată de investiţii, aflându-se încă în stadiul de cercetare a acestui domeniu încă în ceaţă pentru ea ... în plus există multe oportunităţi şi pe piaţa locală ... în al doilea rând, sunt încă puţini românii care privesc dezvoltarea afacerilor sale dincolo de graniţele sale ... în al treilea rând ei nu pot concura la prea multe tehnologii cu italienii, germanii, chiar şi ruşii şi nu-i de mirare că 40% din exporturile sale constituie petrol şi apă minerală.

[vasile80]

Bun raspuns, Andolino! :)

[ka_sasha]

ROMÂNIA ÎŞI CONSOLIDEAZĂ POZIŢIA ÎN TOPUL PRINCIPALILOR PARTENERI COMERCIALI AI REPUBLICII MOLDOVA

România se situează pe poziţia a doua în lista ţărilor în care R.Moldova exportă mărfuri şi servicii, cu o cotă de 12,4% în primele patru luni, şi pe locul trei printre statele din care R.Moldova realizează importuri, cu o cotă de 11,1% din total.

România îşi consolidează poziţia în topul principalilor parteneri ai Republicii Moldova. Astfel, potrivit Biroului Naţional de Statistică schimburile comerciale între cele două ţări au crescut de aproape trei ori, de la o cifră de 131,3 mln USD, în anul 2001, până la 368,98 mln USD, în anul 2005.

În anul 1998, comerţul exterior se ridicase la 173,6 mln USD, după un trend în ascensiune în anii precedenţi. Însă criza financiară regională a lovit şi în relaţiile economice dintre R.Moldova şi România, care în următorii patru ani ani (1998-2001) s-au aflat în declin.

Din 2002, în special, exporturile s-au aflat în continuă creştere şi au atins cifra de 111,68 mln USD, în 2005, iar importurile din România - 257,3 mln USD. În primele patru luni ale anului curent exporturile din R.Moldova pe piaţa română s-au redus cu 4%, iar importurile au crescut de 1,6 ori.

R.Moldova vinde peste Prut în special produse agroalimentare (conserve, vin, tutun), produse electrocasnice şi covoare, iar importurile din România constau din energie, petrol, maşini agricole şi utilaje.
sursa www.basa.md

[Andolino]

Asta înseamnă că mergem pe drumul cel bun !

[GERULA]

Yep, România încă nu a devenit o "exportatoare" adevărată de investiţii, aflându-se încă în stadiul de cercetare a acestui domeniu încă în ceaţă pentru ea ... în plus există multe oportunităţi şi pe piaţa locală ... în al doilea rând, sunt încă puţini românii care privesc dezvoltarea afacerilor sale dincolo de graniţele sale ... în al treilea rând ei nu pot concura la prea multe tehnologii cu italienii, germanii, chiar şi ruşii şi nu-i de mirare că 40% din exporturile sale constituie petrol şi apă minerală.

Amice faci o confuzie, carburanti nu inseamna petrol ci produse rafinate :benzina,motorina ,acetona etc iar produse minerale nu se refera la apa minerala ci la produse de genul uleiurilor minerale pentru motoare termice,transformatoare si multa alte produse.Deasemenea Romania produce foarte multe alte produse cu grad inalt de prelucrare si tehnologic pe care Moldova NU-si POATE PERMITE SA LE CUMPERE .Hai sa nu incurcam lucrurile.
Faptul cain RM se importa basculante de guma de mestecat si lucruri de doi bani de prin alte parti nu inseamna ca Romania nu are ce vinde.Exporurile car merg 80% in UE spun altceva.

[adrenalina]

draga Gerula, inainte de a aiuri, documenteaza-te... MOldova nu ca nu are bani sa importe din Ro, dar pur si simplu Ro nu a fost interesata in aceasta piata, iar acum cand ar vrea, nu mai au unde, din cauza ca si de data asta rusii au fost mai destepti si au ocupat toate pozitiile cheie care sunt in Moldova.

cata bere prodice in Ro si nu exista una... de ce? pt ca berile rusesti deja au traditie... sa nu mai discutam de faptul ca in general alcoolul si tigarile, care aduc atatia bani statului sunt luate din Ucraina sau Rusia... rusii au reprezentatse la toate companiile mari de acolo, iar firme de genul Coca-Cola, Pepsi tot de rusi is detinute... pe langa faptul ca rusii investesc in mass-media... si asa mai departe...

problema ii ca romanii habar nu au sa se dezvolte pe plan local... is prea ocupati de SUA...

asa ca nu mai fi atat de incisiv si ironic, daca nu cunosti situatia...

spune-mi te rog care sunt acele proudse cu grad inalt de prelucare si in gereal cam ce exporta Ro... nici macar tursimul nu stim sa il punem la punct si tu vorbesti de tehnologii... Romania la moment exporta cel mai bine creier... ca sa le fie bine la alti.

[Andolino]

Eu vorbesc despre investiţiile în factori de producţie ... nu doar în simplul export. Uite cum ar fi de exemplu ... lanţul de distribuţie de carte românească "Pro-Noi" din Rep. Moldova, deţinut de grupul de firme Diverta din România sau de staţiile de PECO ale Petrom. Deşi sunt prezente în Rep. Moldova, volumul acestora este modest în comparaţie cu alte investiţii străine.
Dă-mi exemple concrete de investiţii româneşti în fabrici, uzine, factori de producţie sau cum vrei, dar care să poată concura cu tehnologiile străinilor şi care să aibă un potenţial real de profitabilitate la noi. Eu voi începe cu berea -se pot consturi fabrici, chiar dacă va fi tehnologie străină - ele tot româneşti pot fi; alt exemplu - hoteluri - industria hotelieră românească poate face faţă concurenţei din Rep. Moldova, pentru că are şi o tradiţie; şi mai pot fi şi fabrici pentru producţia de subansamble pentru diferite uzine din România, dar şi din altă parte ... DAR ... există bariere şi cele mai mari bariere este că România încă nu este interesată în a prospecta real piaţa din Rep. Moldova. În al doilea rând ea încă nu deţine o armată puternică de specialişti care să aibă abilităţile necesare în dezvoltarea de afaceri peste hotarele ţării ... grubo gavarea - sunt puţin mai timizi să vină în Basarabia.

[GERULA]

Eu vorbesc despre investiţiile în factori de producţie ... nu doar în simplul export. Uite cum ar fi de exemplu ... lanţul de distribuţie de carte românească "Pro-Noi" din Rep. Moldova, deţinut de grupul de firme Diverta din România sau de staţiile de PECO ale Petrom. Deşi sunt prezente în Rep. Moldova, volumul acestora este modest în comparaţie cu alte investiţii străine.
Dă-mi exemple concrete de investiţii româneşti în fabrici, uzine, factori de producţie sau cum vrei, dar care să poată concura cu tehnologiile străinilor şi care să aibă un potenţial real de profitabilitate la noi. Eu voi începe cu berea -se pot consturi fabrici, chiar dacă va fi tehnologie străină - ele tot româneşti pot fi; alt exemplu - hoteluri - industria hotelieră românească poate face faţă concurenţei din Rep. Moldova, pentru că are şi o tradiţie; şi mai pot fi şi fabrici pentru producţia de subansamble pentru diferite uzine din România, dar şi din altă parte ... DAR ... există bariere şi cele mai mari bariere este că România încă nu este interesată în a prospecta real piaţa din Rep. Moldova. În al doilea rând ea încă nu deţine o armată puternică de specialişti care să aibă abilităţile necesare în dezvoltarea de afaceri peste hotarele ţării ... grubo gavarea - sunt puţin mai timizi să vină în Basarabia.

Romania fabrica destul de multe produse cu grad superior de tehnicitate de la avioane si helicoptere la locomotive ,tehnica digitala( centrale telefonice si aparatura de comunicatii) la produse electrotehnice diamante sintetice(unul din cei patru producatori maondiali), automobile si nu in ultimul rind software.
Problema este data de faptul ca mediul economic si in special politic ESTE OSTIL ROMANIEI SI ROMANILOR ,nu trebuie sa te miri ca oamenii de afaceri romani nu se simt in largul lor in RM atit timp cit conducerea RM nu pierde nici o ocazie za jigneasca Romania si pe Romani iar populatia sa-i voteze din nou si in plus sa-i tina in frunte si in intentiile de vot.
I-mi pare rau sa-ti spun lucrurile astea dar poate ar trebui sa va intrebati de ce in general RM este ultima din Europa in ce priveste investitiile straine(260 de milioane de dolari anul trecut)???
In conditiile date eu cred ca nivelul investitiilor romanesti se situeaza cu mult
peste asteptari.
Sigur exista si investitii dirijate politic dar cum ar fi posibil atit timp cit conducerea de la Chisinau tipa isterica "amestec in treburile interne" la o simpla donatie de carte....Sper ca ti-am raspuns si tie dar si Adrenalinei careia ii spun ca, nu numai nu aiurez ci mai mult, cunosc totul di proprie experienta
care in plus este si peste medie.

[Andolino]

În privinţa antiromânismului din Rep. Moldova de care vorbeşti sunt şi eu de aceeaşi părere. Totuşi acolo de unde vin bani, cred că se pot purta negocieri. Dacă au reuşit cei de la Petrom, de la Diverta ş.a., cu siguranţă pot reuşi şi alţii. În plus investitorii români trebuie să se bucure de avantajul că nu trebuie să-şi ia traducători, precum au nevoie italienii, austriecii şi alţii.
Cred că putem cu toţii spune că investiţiile româneşti în Rep. Moldova sunt în creştere, dar au de recuperat teren în faţa altor state, precum Rusia, care a avut cel mai privilegiat statut până acum.
Despre avioane, helicoptere, locomotive, software, diamante - Rep. Moldova nu prea are nevoie, poate de software am mai putea discuta, în rest la modă e acum industrializarea agriculturii, unde lideri pe piaţa Rep. Moldova sunt germanii, americanii, japonezii. Iar acum îţi spun eu din proprie experienţă că pe lanuri am văzut mai multe combine germane şi japoneze, decât româneşti (de fapt n-am văzut nici una), cele mai multe substanţe chimice care se folosesc în agricultură sunt de provenienţă numai nu românească.
Românii, ce pot să facă acum? Doar să vină şi să cumpere pământ şi să aducă ei tehnică şi tehnologii moderne şi să facă afaceri profitabile şi asta ar fi foarte avantajos, pentru că costurile la noi în Basarabia sunt mult mai mici.

[GERULA]

În privinţa antiromânismului din Rep. Moldova de care vorbeşti sunt şi eu de aceeaşi părere. Totuşi acolo de unde vin bani, cred că se pot purta negocieri. Dacă au reuşit cei de la Petrom, de la Diverta ş.a., cu siguranţă pot reuşi şi alţii. În plus investitorii români trebuie să se bucure de avantajul că nu trebuie să-şi ia traducători, precum au nevoie italienii, austriecii şi alţii.
Cred că putem cu toţii spune că investiţiile româneşti în Rep. Moldova sunt în creştere, dar au de recuperat teren în faţa altor state, precum Rusia, care a avut cel mai privilegiat statut până acum.
Despre avioane, helicoptere, locomotive, software, diamante - Rep. Moldova nu prea are nevoie, poate de software am mai putea discuta, în rest la modă e acum industrializarea agriculturii, unde lideri pe piaţa Rep. Moldova sunt germanii, americanii, japonezii. Iar acum îţi spun eu din proprie experienţă că pe lanuri am văzut mai multe combine germane şi japoneze, decât româneşti (de fapt n-am văzut nici una), cele mai multe substanţe chimice care se folosesc în agricultură sunt de provenienţă numai nu românească.
Românii, ce pot să facă acum? Doar să vină şi să cumpere pământ şi să aducă ei tehnică şi tehnologii moderne şi să facă afaceri profitabile şi asta ar fi foarte avantajos, pentru că costurile la noi în Basarabia sunt mult mai mici.
Daca e sa vorbim in continuare de tehnologii pot sa-ti spun ca in cazul acestor investitii ponderea fortei de munca in costuri este in jur de 5% si chiar sub..Daca e sa vorbim de cumparat pamint eu i-ti sugerez sa cauti intr-un din ziarele online care au facut de curind un sondaj de opinie in rindul cetatenilor RM in ce priveste vindutul pamintului la "straini" si majoritatea s-au pronuntat categoric impotriva.......fara comentarii.Cred ,sincer ,ca mai degraba ar trebui sa va puneti serios problema cine are mai multe de facut pentru a promova investitii straine(inclusiv romanesti) in Moldova.Afacerile vin mereu acolo unde se simt bine si in siguranta, iar cu un regim comunist cel mai mare dusman al proprietatii private nu e de mirare ca nu da nimeni navala in Moldova.

[MirK]

În privinţa antiromânismului din Rep. Moldova de care vorbeşti sunt şi eu de aceeaşi părere.

Cand vezi ce afaceri fac romanii cu transnistrenii, argumentul cu antiromanismul moldovenilor e numai bun de bagat unde stii tu.


Românii, ce pot să facă acum? Doar să vină şi să cumpere pământ

Sa-l prelucreze ca lumea pe al lor, dupa asta mai vedem daca are rost sa vina si pe la noi.


şi să aducă ei tehnică şi tehnologii moderne şi să facă afaceri profitabile şi asta ar fi foarte avantajos, pentru că costurile la noi în Basarabia sunt mult mai mici.

Romania sa ne aduca tehnica si tehnologii moderne ? Tu ai fost in Romania ? Ai vazut cu ce prelucreaza ei pamantul ?

[Andolino]

De ce vorbeşti ca Gigi ... ca să nu zic ţăran?
Desigur că am fost în România ... acum mi-e "Patrie" mai mult decât Rep. Moldova şi ştiu oleak care e situaţia. Am văzut şi pluguri traşi de cai ... dar am văzut şi ditamai tractoarele germane. În plus, tatăl meu e inginer la o societate agricolă, la care am fost de atâtea ori ... şi te asigur că oamenii de acolo nu merg cu sapa la prăşit.
În plus, de ce gândeşti aşa de îngust despre investiţii ... crezi că dacă e mult de lucru în România, nu se găsesc oportunităţi pentru români şi în Moldova ... ba sunt o groază ... şi sunt şi avantaje ... care sunt ele am vorbit mai înainte cu Român Moldovean.

Până la urmă n-am înţeles ce doreşti spunând toate aceste lucruri?

[MirK]

De ce vorbeşti ca Gigi ... ca să nu zic ţăran?

Vorbesc ca un taran, ai dreptate. In conditiile actuale, bunul simt taranesc e remediul cel mai indicat contra divagatiilor sterile de care se da dovada prea des pe meleagurile noastre.

Desigur că am fost în România ... acum mi-e "Patrie" mai mult decât Rep. Moldova

Aici e buba. Avem prea multi insi cu mai multe "patrii", nu atat in pasaport cat in inima. Acestia au bolnavicioasa tendinta nu numai de a ierarhiza "patriile" dupa principiul "ubi bene ibi patria", ci si de a-si judeca bastina prin ochelarii de cal al insului convins ca merita mai multa decat i s-a dat acasa. Anume ei, critici galagiosi si neobositi, stau mereu cu degetul indreptat spre curtea vecinului in care totul cica ar fi mai bun, mai frumos, mai stralucitor, mai moale, mai atragator.
Am remarcat ca majoritatea acestor indivizi nu-si cunosc tara in care s-au nascut si, de fapt, nici pe cea de adoptie.

Avem, Ioane, probleme grave, nu zic ba. Dar exista si un potential suficient de solid pentru a ne rezolva problemele singuri, fara a invoca, la fiecare dificultate intalnita, ajutorul strainatatii. Ne intolim mult prea lent fata de altii care se aflau in aceeasi situatie acum 14 ani ? E adevarat. S-au comis greseli, am luat-o razna atunci cand trebuia sa mergem inainte. Greselile ies la iveala pe masura maririi distantei istorice, distanta generatoare a "mintii de pe urma" care nu e doar meteahna moldoveanului, ci una universala, impartasita de orice popor viu si activ. Trebuia sa evitam razboiul din 1992, care ne-a pus la pamant economia si ne-a lipsit de o bucata de teritoriu ? Din punctul de vedere al pragmatismului economic, sigur ca da. Din punctul de vedere insa al demnitatii de neam, n-aveam incotro, razboiul era inevitabil si, dupa parerea mea, trebuia terminat odata ajunsi la Tiraspol, caci eram deja aproape. Teapa ne-au tras-o nu rusii si cazacimea, ci propriile noastre elite, lase si mioape. Tot ele, astazi, reprezinta frana dezvoltarii economice. De aici pana a conchide ca la alegeri e nevoie sa votam nu cu kurul, precum o facem mereu, ci cu capul, e un pas mititel de facut. Nu abesenta tehnologiilor in agricultura e cauza inapoierii noastre, ci lipsa unei politici clarvazatoare.



Am văzut şi pluguri traşi de cai ... dar am văzut şi ditamai tractoarele germane.

Avem si noi gospodarii bine inzestrate tehnic. Ceea ce nu avem insa, lucru mai grav, e o piata de desfacere consolidata, sustinuta de o politica de stat activa atat pe plan intern cat si exetrn. De produs producem, insa nu prea avem unde vinde.

În plus, tatăl meu e inginer la o societate agricolă, la care am fost de atâtea ori ... şi te asigur că oamenii de acolo nu merg cu sapa la prăşit.

In societatea lui taica-tau poate ca nu, in multe alte locuri se merge cu sapa, si inca cum : fa o plimbare cu masina de la Bucuresti pana la Galati, de exemplu, si vei vedea cata lumea trage la sapa.

crezi că dacă e mult de lucru în România, nu se găsesc oportunităţi pentru români şi în Moldova ...

Eu zic ca opurtunitatile trebuie create mai intai pentru ai nostri ; daca nu avem destule forte, atunci putem face apel si la altii. Frantuzu isi subventioneaza agricultura de te doare capul, privilegiind producatorul autohton, caci frantuzu stie ca o agricultura sustinuta de stat poate genera capitaluri consecvente ce pot fi injectate in industrie (lucru demonstrat de Georgescu-Roegen). Tu ne chemi insa sa ne vindem activele agricole vecinilor caci, de, altii o sa muncesca mai bine in locul nostru. Idee nevarstnica si nedemna de unul care se pretinde cunoscator in ale economiei.

[adrenalina]

Mirk... linisteste-te... ce potential are ma Moldova??? mai faci sa rad. este doar o tara agrara, care nici macar asta nu stie sa exploateze. investitiile straine aduc dezvoltare si nu regers... de fapt MD este in asa rahat tocmai datorita unor oameni ca tine care cred ca economia se face tot ca in URSS...

[MirK]

Mirk... linisteste-te... mai faci sa rad.

Ti se aplica vorba aia veche latineasca "per risum multum, poteris cognoscere stultum" sau mai pre romaneste, prostul rade usor.

[adrenalina]

daca asta ii argumentul tau, atunci suntem doi in aceeasi oala... in rest, pace si voie buna. sper sa gasesti pe cineva cu caresa vorbesti la nivelul tau :)

[GERULA]

Amice ,habar n-ai despre ce vorbesti. agricultura in UE nu genereaza fonduri pentru dezvoltarea industriei ci este taman pe dos, dezvoltarea industriei si serviciilor au generat fonduri care au facut posibila subventionarea agriculturii
(cam 100 de euro pe hectar).Ori nu ti-ai pus intrebarea din care bani se subventioneaza agricultura??? Problema este insa foarte serioasa, subventionarea a dus la supra productie agricola preturile se prabusesc si e nevoie iar de sustinere( statul trebuie sa cumpere cantitati mari de produse agricole pentru a sustine preturile) si sa ajuns chiar la acordarea unor prime substantiale pentru NECULTIVAREA pamintului.Asa ca in Comisia UE se pune din ce in ce mai acut problema reducerii subventiilor pentru ca aceasta politica a creat dezvoltare pe termen mediu dar pe termen lung a produs dezechilibre care solicita sume fabuloase .

[Andolino]

Felicitări, Mirk ... eşti printre cei mai buni dintre comunişti!
Te-aş ruga să nu-mi vorbeşti despre Patrie, despre cum să privesc înspre Rep. Moldova, pentru ca mi se face greaţă numai când îmi apare în minte mutra lui Voronin, Ostapciuc, Stepaniuk ... şi banda lor. Mai pe scurt, suntem conduşi de nişte rataţi într-o ţară săracă ... hai ca să vorbesc şi eu cu citate.
De Georgescu-Roegen nu prea am auzit ... şi ca să nu mă pripesc să te contrazic, mai bine trimite-mi la caponelli@mail.ru sursa exacta sau chiar demonstraţia, că eu nu prea pricep cum de subvenţionarea agriculturii poate genera capitaluri consecvente ce pot fi injectate în industrie. Oare dacă echipa lu Papuc din Guvern ar da subvenţii pentru pătlăgelele lui moş Ion, care nu se vând, sau pe care le vinde cu 50 de banuţi kilu că mai mult nu dă nimeni pe ele, s-ar ridica economia ... prostii desigur.
Cât despre active ... ce fel de active avem noi? - câteva milioane de km pătraţi de pământ arabil şi vreo 10 tractoare şi fără piaţă de desfacere pentru toată producţia. Despre vânzarea pământului la străini şi eu sunt împotrivă ... am mai discutat cu Gerula despre asta. Dar nici să devenim o economie închisă nu face, pentru că la nivelul nostru pur şi simplu nu avem cum ... tre să fim precum China ca să putem reuşi ... deşi nici China nu se poate numi o ţară cu adevărat comunistă. Aşa că trebuie să fim deschişi investiţiilor străine, dar trebuie s-o facem cu cap ... să învăţăm din experienţa altora.
Ştii care e meritul cel mai mare al investitorilor germani, spre exemplu? Pe lângă faptul că asigură locuri de muncă bine plătite faţă de altele, aduce impozite mai mari statului ... ei încă din faza de proiect a investiţiei au o piaţă asigurată de desfacere a producţiei pe care vor s-o crească în Moldova. Ai auzit, spre exemplu, de contracte de vânzare, care se încheie încă când producţia nu a fost semănată? Ei vin cu relaţii, cu oportunităţi, cu ideii, forţează şi celelalte companii autohtone să fie mai competitive dacă vor să reziste, forţează creşterea salariilor specialiştilor buni şi la alte societăţi agricole. Iar tu zici să nu vindem nimic!? Dar ce propui celor peste un milion de moldoveni, care oricum lucrează prin Europa şi Rusia pentru străini şi pentru salarii mult mai mari? Sau vrei ca Moldova să ajungă ca Europa cu mentalitatea comuniştilor şi cu forţe proprii ... prostii ... ne vom băga în rahat şi mai mult.
Care e soluţia ta, domnule specialist?

[Idol]

Am eu o solutie.
Si nu vad ce are de-a face cu asta ministrul Papuc, ministru de interne...
In Bucuresti, ca student la ASE, am intalnit multe voci pesimiste in ceea ce priveste Republica Moldova si viitorul ei.
Le-am zis asa: sa vina Soros sau Bill Gates, sa cumpere pamantul asta si sa investeasca. Maine ne trezim cu o a doua Elvetie. Avem vinuri bune, fructe si legume, oameni muncitori, daca sunt bine platiti, cernoziomuri, cum nicaieri in lume nu vedem, cu exceptia Argentinei...
Este lesne de inteles, vorbind lato sensu, ca Moldova nu va deveni niciodata o putere a Europei. Motivul - slaba industrializare. BUT! Japonezii o sa ne dea un vagon de micro-cipuri pentru un vagon de patrunjel. Prin asta suntem noi exotici. Si mai e si turismul. In Scotia, oamenii unui orasel au pus statuia unui caine in plin camp si au scris cearsafuri de kilometri in piatra, precum ca oratania aia a fost o fiinta credincioasa stapanului ei si ca a murit pe mormantul acestuia. In locul acela, trec 5000 de turisti zilnic. Hotelurile din imprejurimi sunt pline. Noi? Codrii si satele noastre frumoase ... Ne trebuie spirite inovatoare, si nu hraparete.
Cati din voi ar da merele domnesti din casa mare a bunicii pe poamele zbarcite chinezesti?
Side comment: a compara agricultura Rep. Moldova cu cea a Romaniei e o mare prostie. E diferenta dintre cer si pamant. Taranii nostri, daca ploua nitel mai tare, nu pot ajunge in zilele urmatoare la pamanturile lor. In rest, nici nu mai are rost sa discutam, vreme trece, vreme vine.

[MirK]

Amice ,habar n-ai despre ce vorbesti. agricultura in UE nu genereaza fonduri pentru dezvoltarea industriei ci este taman pe dos,

Bugetul total al PAC-ului (sper ca stii ce este asta) pe 2005 era de 49 miliarde de euro pentru ansamblul statelor UE. Volumul productiei sectorului agro-alimentar francez, caci la el ma refeream, pentru acelasi an 2005 era in jurul de 65 miliarde de euro. Trage concluzia. Mai documenteaza-te, mai ales la capitolul subventionarii exporturilor agricole in cadrul UE, apoi vino se discutam serios.

[GERULA]

Inchiupuie-ti ca am facut parte din colectivul care a negociat capitolul "agricultura" , lucrez cu Comisia UE din 1992.Ai insirat doua cifre intre care habar n-ai care e relatia si ai pretentia sa ma documentez...repet, habar nu ai despre ce vorbesti...Daca vrei sa discuti cu mine pe aceasta teme explica-mi care e legatura ,ce relatii sunt intre cele doua cifre si poate voi continua discutia cu tine.Pina atunci....

[Andolino]

Moldovenii încă nu pot face bani din legende, povestioare şi diferite chestii simple pentru a atrage turiştii ... asta este.

[Andolino]

Treaba devine din ce în ce mai interesantă ... se adună specialiştii :)

[percival_73]

atentie la Rusia,care incepe sa mearga destul de bine se dezvolta datorita resurselor naturale dar se dezvolta,oricand poate fi un partener comercial primordial al RM,interesul ecoinomic este azi pe primul loc<:)

[Idol]

mai ales in domeniul vinurilor si cognac-urilor. ca si pt Georgia de altfel. Un partener de nadejde. Un partener pe care ne putem baza. Un prieten care se cunoaste la nevoie.
fuck them all...

[Andolino]

Rep. Moldova nu are prieteni! ... în afară de agricultură şi România.

[MirK]

in UE nu genereaza fonduri pentru dezvoltarea industriei ci este taman pe dos, dezvoltarea industriei si serviciilor au generat fonduri care au facut posibila subventionarea agriculturii

Industrializarea Angliei, Frantei, Rusiei s-a datorit preluarii de capitaluri din sectorul agricol (exista numeraose studii la acest capitol ; cand voi avea timp voi scoate cateva referinte bibliografice). Politica agricola comuna, asa cum a fost formulata in primii ani ai existentei sale (Tratatul de la Roma, 1957) viza nu subventinarea agriculturii de dragul subventionarii, ci se facea in perspectiva sporirii productivitatii agricole si prin urmare a beneficiilor extrase din acest sector. Azi multi critica PAC-ul nu din motive ca ar mentine artificial in viata un sector muribund, ci pentru consecintele ecologice si sociale ale acestei orientari precum si pentru inegalitatile constatate in acordarea ajutoarelor. Gratie PAC-ului Uniunea Europeana a devenit azi al doilea exportator mondial de produse agricole. Ajutoarele primite de catre agricultorii europeni de la Bruxelles ii face competitivi pe piata mondiala (cand lucram la Dakar cumparam tomate spaniole mai ieftine decat cele senegaleze !) si contribuie la dezvoltarea rurala a regiunilor europene, caci zonele rurale reprezinta 90 % din teritoriul UE si 50 % din populatia acesteia. E vorba aici de o politica desteapta din partea fondatorilor UE, nu de prostioare de trei lule pe care vii se le indrugi aici.

(cam 100 de euro pe hectar)

Vezi, Ioane, care sunt criteriile de acordare a subventiilor (pe domeniu de activitate), s-apoi mai vedem daca cifra ta scoasa din pod mai tine.


Ori nu ti-ai pus intrebarea din care bani se subventioneaza agricultura???

Nu ma intereseaza si nici nu e usor sa determini clar acest lucru. Sa plecam de la date mai simple (pe care, din cate am vazut, nu-ti ajunge minte sa le interpretezi). Cheltuielile PAC-ului pe 2005 erau de 49 miliarde euro, din care 22% erau afectate sectorului agricol francez. In treacat fie spus, Franta isi scoate astfel parleala pentru paralele trimise la bugetul UE, pentru Paris e un fel de a-si subventiona indirect agricultura. Productia agricola franceza pe acelasi an era de peste 65 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, primind 10 miliarde de euro de ajutoare, agricultorul francez creaza o valoare economica de sase ori mai mare, nemaivorbind de impactul pozitiv pe care activitatea astfel finantata o are asupra sectoarelor anexe : industria chimica, laboratoarele de cercetare, industria producatoare de echipament agricol, etc.



subventionarea a dus la supra productie agricola preturile se prabusesc si e nevoie iar de sustinere

Povesti vanatoresti. Vad habar n-ai de mecanismele PAC-ului.

Asa ca in Comisia UE se pune din ce in ce mai acut problema reducerii subventiilor pentru ca aceasta politica a creat dezvoltare pe termen mediu dar pe termen lung a produs dezechilibre care solicita sume fabuloase .

Cine pune astfel problema la Comisia Europeana ? Anglia care nu mai are agricultura si a devenit un importator net de produse agricole ? Polonia care ar vrea mai multe subventii ? Problema nu e in PAC ci in nedorinta tenorilor UE de a mari bugetul Uniunii.

[MirK]

Inchiupuie-ti ca am facut parte din colectivul care a negociat capitolul "agricultura" , lucrez cu Comisia UE din 1992.

Lucrezi cu Comisia ? Servesti cafeaua si schimbi tacamurile la masa de negocieri ?

[MirK]

Felicitări, Mirk ... eşti printre cei mai buni dintre comunişti

Sa incepem prin a enunta o banalitate, caci vad ca e nevoie aici de a pleca de la lucruri simple, altfel lumea o apuca prin papusoaie.

Orice concept are o istorie, este generat in cadrul unui context care-i determina esenta si-i confera o semnificatie.

Ideea dezvoltarii economice bazate pe investitii straine masive e produsul unei teorii primele formulari sistematice ale careia sunt datate din anii 1970. E perioada cand economistii isi propuneau sa elaboreze modele de dezvoltare pentru lumea a treia, recent decolonizata. Una din conceptiile cele mai dezbatute ale acestui curent era cea a lui R. Nurkse ( Nurkse, "Problemele constituirii capitalului in tarile subdezvoltate"). Autorul explica de ce tarile lumii a treia ( am devenit si noi, sub anumite aspecte, o tara tiermondista) sunt condamnate sa ramina inapoiate si sarace in absenta unor investitii straine de amploare. Nurkse tine cont, construindu-si teoria, de specificitatea capitalismului modern, cu tendintele lui catre globalizare. Ceea ce zice el poate fi rezumat in rationamentul urmator : nu exista dezvoltare economica fara sporirea productivitatii ; productivitatea nu poate spori fara investitii (sau credite) ; nu exista investitii fara acumulare de capital ; acumularea de capital este imposibila intr-un context de saracie, prin urmare nu exista dezvoltare economica fara ajutor exterior. Elementele cheie ale acestei teorii, supranumita teoria "cercului vicios al saraciei", au fost modelizate matematic. La baza modelizarii s-a pus modul de functionare a unei economii occidentale dezvoltate. Reteta astfel obtinuta si-a gasit aplicarea in politica de mai tarziu a FMI-ului in tarile din lumea a treia. Dezastrul a fost total. Motivul esecului ? E aberant sa tratezi o economie precumpanitor agrara cu modele matematice de dezvoltare elaborate in cadrul unei economii industriale avansate. De exemplu legea « concentrarii » e valabila numai pentru industrie nu si pentru agricultura (vedeti in aceasta privinta articolul lui Georgescu-Roegen «Teoria economica si economia agrara »). In afara de asta, multi economisti recunosc ca comportamentul economic al agricultorului este foarte greu sistematizabil sub forma unei scheme matematice. Ciajanov, care a scris un vast studiu de referinta consacrat economiei agrare (« Die Lehre von der Bäuerlichen Wirtschaft »), declara ca relatia intre economia clasica si teoria economica a unei comunitati agrare poate fi comparata cu relatia care exista intre geometria euclidiana si cea neeuclidiana. Georgescu-Roegen : "As I came to learn the economics profesed in the capitalist world, I was struck by the claims of that discpline that it was a representative guide not only for capitalism but for absolutely all economic conditions. Il was evident to me that standard economics could not represent an agrarian economy, and hence could not be a guide for it. Since economic time series were then, and still are, enjoying great consideration, I felt that economic phenomena are not governed by a mathematical network. If the stock exchange market were governed by a mathemaical system, no one would have thought of setting one up".

O politica economica desteapta tine cont asadar de specificul contextului. Politica agrara condusa pana la razboi in unele regiuni ale Germaniei si Austriei a demonstrat ca agricultura poate sa ofere o baza solida pentru dezvoltarea unei economii. Sprijinul statal adus agriculturii si industriei agro-alimentare poate duce la acumulari considerabile de capital, lucru care s-a si produs in Japonia (Vedeti F. Johnston, "Agricultural productivity and economic development in Japan", in Journal of political economy, LIX, 1951). Cazul Japoniei e cu atat mai interesant cu cat reprezinta o dezmintire a "teoriei cercului vicios al saraciei", formulata de Nurkse . De altfel, "miracolul" japonez n-a fost prevazut de nici un economist clasic si nu putea fi atata timp cat se opera cu modele teoretice inadecvate contextului.

A vinde pamant strainilor inseamna te debarasa de active economice pretioase in goana dupa un profit aleatoriu pe termen scurt. Germanul care cultiva in Moldova vrea rentabilitate maxima si rapida, i se falfaie de asolament si de faptul ca sterilizeaza solul imbacsindu-l cu tone de ingrasaminte pentru a-si rentabiliza investitiile in 2-3 ani. Am vazut ce-au facut israelienii in sud-estul Moldovei. Lumii de acolo ii este lehamite de investitori straini ca de mere acre.

[MirK]

ce fel de active avem noi? - câteva milioane de km pătraţi de pământ arabil

MILIOANE de km patrati de pamant arabil ? :-)) Ziceam bine cand ziceam ca cei alde tine nu-si cunosc tara !

[Andolino]

Ok Mirk ... ai perfectă dreptate ... ne-ai demonstrat că ai oleak de carte la cap ... m-ai făcut şi pe mine la faza cu suprafaţa Moldovei ... era de fapt de peste 33 de mii de km2. S-ar putea să ai dreptate la faza cu investiţiile străine, care genereaza valoare nouă pentru industrie ... dar să remarci un lucru ... asta e valabil pentru ţările dezvoltate. Aduţi aminte de ce spunea Hitler - "Cei puternici vor deveni şi mai puternici".
Şi pentru că ai înşirat atâtea teorii, dar şi eu văd că habar n-ai de ceea ce se petrece la noi la ţară ... explică-mi te rog câteva nelămuriri:
1. Cum poate subvenţionarea agriculturii în Rep. Moldova să genereze laboratoare, uzine ale industriei chimice ... când pe piaţa este o aşa de mare concurenţă la acest capitol ... despre laboratoare - marile descoperiri şi studii nu se vor face în nici un caz în Moldova, tot pe undeva prin Franţa sau Germania sau Olanda ... despre industria chimică - nu prea cred că Rep. Moldova va produce produse la fel de competitive cu cele de provenienţă din ţările dezvoltate ... cu alte cuvinte vom rămâne vaci de muls.
2. Oare e bine să iei acum de la gura profesorilor care-şi primesc salariile din bugetul de stat şi care vor pregăti viitorii ingineri la laboratoarele despre care tu vorbeşti şi să subvenţionezi roşiile lui badea Ion?
3. Oare dacă nu vor veni investitorii străni, iar moldovenii care vor prelucra pământurile în locul lor vor fi atât de conştiincioşi şi nu vor dori profituri pe termen scurt şi vor respecta întocmai regulile păstrării pământului pe termen lung.
4. Oare dacă statul îi lipseşte pe străini de dreptul de a cumpăra pământ, aceştea concesionându-l, ei vor începe să respecte imediat regulile unei cultivări echilibrate a pământului şi de asemenea le va păsa de starea pe termen lung a agriculturii.

PS: Mirk ... habar n-ai tu de ce se întâmplă în Rep. Moldova ... mie mi se încreţeşte fruntea numai când mă gândesc cum suferă moldoveanul de rând de pe urma unor aşa zişi "patrioţi" moldoveni - proprietari, care-i exploatează pentru nimic. Oare ei respectă aceste reguli? Eu cred că tu ar trebui să pui problema în alt fel ... mai întâi să ne învăţăm pe noi cum să creştem o agricultură sănătoasă ... şi chiar s-o facem ... nu doar să cunoaştem, apoi să cerem asta şi de la ceilalţi. Iar tu Mirk, stai liniştit, că deobicei investitorii străini ţin la respectarea legislaţiei locale ... iar noi dacă n-o avem, iar pe care o avem n-o respectăm, cum naiba să nu se întâmple cel mai rău ... valabil pentru toată lumea.

PSS: eu cred că Rep. Moldova oricum nu va avea miracole economice, chiar şi cu investiţiile străine, dar ele nu trebuiesc îngrădite, ci din contra stimulate, pentru că altfel vom fi sortiţi sărăciei. Însă trebuie să mergem după un model deştept de a lăsa să se investească la noi ... să mergem după modelul irlandez de exemplu, în care dacă vrei să investeşti şi eşti străine, trebuie să te supui anumitor reguli - promovarea valorilor culturale naţionale, respectarea cu stricteţe a normelor ecologice etc. Iar la noi, dacă moldovenii nu se respectă în primul rând, cum să îi respecte alţii ... mă refer mai ales la mult deszbătuta problemă a limbii oficiale din Rep. Moldova ... peste tot firme ruseşti, anunţuri ruseşti, preferinţe investitorilor ruşi ... cum naiba moldovenii să fie stăpâni la ei acasa. Iar dacă ai remarcat, mulţi investitori străini care vin în Moldova, germani şi italieni, învaţă limba rusă, nu româna ... pentru că moldoveanul e tolerant, e bun la suflet şi-ţi răspunde şi în rusă. Asta e valabil şi pentru alte probleme. E greşită în cazul nostru zicala: "Capul plecat, sabia nu-l taie!" - încă cum ţi-l taie...

PSSS:Mirk, ai zis bine mai înainte ... citez: "In afara de asta, multi economisti recunosc ca comportamentul economic al agricultorului este foarte greu sistematizabil sub forma unei scheme matematice." :)) e greu să înţelegi agricultura de la sat dintr-un birou de la oraş :))

[Idol]

4. Oare dacă statul îi lipseşte pe străini de dreptul de a cumpăra pământ, aceştea concesionându-l, ei vor începe să respecte imediat regulile unei cultivări echilibrate a pământului şi de asemenea le va păsa de starea pe termen lung a agriculturii.



ba nu, exista o Constitutie, o Lege a legilor:
Teritoriul R. Moldova este inalienabil si indivizibil.

[GERULA]

Amice m-ai convins .....Cu adevarat habar n-ai de nimic.Poate ca pe altii reusesti daca nu sa-i convingi macar sa-i aiuresti dar eu stiu cind vad niste texte copiate din diferite lucrari si insiruite fara nici o logica.Cind te-am intrebat de relatia intre productia agricola din Franta si subventiile alocate prin Programul Agricol Comunitar, ma asteptam la explicatii coerente nu la afirmatii infantile de genul ca pornind de la o subventie de 10 miliarde(in realitate sunt 9) Franta realizeaza nu stiu ce productie agricola...In realitate subventia este exact diferenta intre o minima rentabilitate si faliment ,pentru ca fara aceasta subventie fermierii francezi ar fi pierduti.
Vis a vis de bugetul PAC exista doua feluri pricipali de actori : contributori neti
si beneficieri neti, din prima categorie facind parte tarile din Nordul Europei in frunte cu Marea Britanie si Germania ,iar din a doua categorie Franta,Spania,Italia,Grecia si mai nou Polonia.
Cind spuneam ca aceasta politica de subventionare a inceput sa-si arate efectele secundare porneam de la discutiile foarte dure care au avut loc si vor avea loc si mai si la stabilirea bugetului UE.De unde si ideea ca aceasta politica de subventionare masiva nu va putea continua.
De data asta am raspuns pentru ca am promis dar daca i-ti mai permiti magarii
in modul in care mi te adresezi ..................

[MirK]

niste texte copiate din diferite lucrari si insiruite fara nici o logica.

Ioane, am dat refererinte la autori majori, recunoscuti care au scris pe tema care ne preocupa. Ti se pare inutil, ti-e greu sa urmaresti o inlantuire de idei de bun simt ? Atunci esti de plans. Asta cu atat mai mult ca te apuci sa discuti despre subventiile agricole in UE nestapanind macar terminologia admisa : "subventiile alocate prin Programul Agricol Comunitar" !!! Care Program agricol comunitar, gringo ? Asa descifrezi tu PAC ? :-) Dupa asta te mai pretinzi negociator cu Comisia... Distractiv.

In realitate subventia este exact diferenta intre o minima rentabilitate si faliment ,pentru ca fara aceasta subventie fermierii francezi ar fi pierduti.

Ca sa nu ne mai inveselesti cu astfel de prostioare, fa ce ti-am zis : documenteaza-te in privinta criteriilor de acordare a subventiilor in cadrul PAC. Si, un sfat, nu mai folosi sintagme precum "minima rentabilitate" caci ma intristezi. As putea sa devin nemilos de tot si sa te intreb unde ai gasit date despre determinarea rentabilitatii minime a exploatarilor agricole europene. :-)



Vis a vis de bugetul PAC exista doua feluri pricipali de actori : contributori neti
si beneficieri neti, din prima categorie facind parte tarile din Nordul Europei in frunte cu Marea Britanie si Germania ,iar din a doua categorie Franta,Spania,Italia,Grecia si mai nou Polonia.

Iar "negociatorul" o ia prin papusoaie. Nici o tara membra a UE nu contribuie la bugetul PAC in special, ca post de cheltuieli specific. Contributia se face la bugetul global al UE, care apoi este segmentat in posturi de cheltuieli. Nu vine o Germanie sau o Franta cu valiza de parale zicand ca "pe astea vreu musai sa le pun la rubrica PAC". Putin likbez pentru tine. Bugetul UE se compune din 2 mari categorii : 1) cheltuielile de functionare 2) creditele operationale (din care se si finanteaza PAC). Cine stabileste bugetul ? Comisia propune un proiect de buget care este transmis Autoritatii bugetare compusa din parlamentul UE si Consiliul de ministri. Intre acestia doi au loc negocieri pana la fixarea oficiala a bugetului (de catre Presedintele parlamentului). Distinctia intre "beneficiari neti" si "contributori neti" nu e valabila decat la nivelul contributiei globale la bugetul UE, nu la nivelul PAC. Franta este, te rog sa retii, un contributor net.

Ti-am mai zis, abtine-te de la judecati fanteziste si nu te pronunta asupra unor lucruri despre care stii doar din auzite.

[Andolino]

Uou Uou Uou ... deşteptarea ... de unde pornim şi unde ajunge. Dacă vă mai amintiţi era vorba despre investiţiile străine în Rep. Moldova, iar voi deja la popuşoi aţi ajuns. Ce vă va da dacă poate o să găsiţi un numitor comun în problematica subveniţiilor ţărilor UE prin PAC? Oare asta are legătură cu investiţiile străine în Rep. Moldova?
Uitaţi-vă cam cum a mers şirul logic al ideilor expuse aici. La început s-a început (vb ca Pavel Stratat) cu o dezbatere a problematicii investiţiilor străine din Rep. Moldova + cea a vânzării pământului către străini ... apoi s-au arătat multe argumente pro şi contra acestor tipuri de investiţii ... apoi s-au arătat dezavantajele vânzării pământurilor către străini şi de aici a venit şi propunerea ca alternativă la varianta aducerii investiţiilor străine - subvenţionarea agricultorilor Rep. Moldova şi referitor la această chestiune s-au expus un şir de teorii despre avantajele subvenţionării asupra industiei. OK ... dar iarăşi uităm să vb de esenţial ... despre cazul Moldovei ... oare aceste teorii sunt valabile şi pentru ea ... aici Mirk te invit să-mi răspunzi la întrebările de mai sus ... în plus, cum ar trebui să procem în diferitele situaţii, ce modele de stimulare a investiţiilor străine să adoptăm? La acest capitol, mai toţi dăm dovadă de necunoaştere nu numai a realităţilor economice din Rep. Moldova ... a nevoii acesteia de capitaluri pentru investiţii, dar şi a diferitor mecanisme, etape, stimulente, bariere, condiţionări în ceea ce priveşte atragerea acestor surse.
:)) Experţilor m-aţi dezamăgit!

[GERULA]

Politica agricola comunitara sau programul agricol comunitar e acelasi lucru-dar prbolema e ca tu nu prea ai de unde sa stii. Ai scris mult dar degeaba ,acelasi bla bla bla din carti. Am scris despre PAC pentru ca de el era vorba iar Franta este ceea ce se numeste contributor de rangul 2 ,contribuie cu vreo 14 miliarde
la bugetul UE(in 2005) si primeste numai prin PAC vreo 9 sau 10 miliarde indarat
fara sa mai aduc aminte si de celelalte programe sau tipuri de fonduri(dezvoltare regionala,coeziune etc etc),cifrele le dau din memorie deci sunt aproximative pentru ca eu nu stau sa copii de prin carti ca sa o fac pe interesantul.

[GERULA]

Daca e sa discutam de modalitatile in care agricultura din moldova poate sa devina un segment performant al economiei trebuie avute in vedere citeva aspecte.

De realizat bazele unei piete a terenului agricol prin:
a) Elaborarea unei legislatii coerente a proprietatii funciare (private)
b) Elaborarea unui cadastru modern ,informatizat(foarte costisitor si dureaza destul de mult)

De elaborat un ansamblu de politici referitoare la;

a)infiintarea si functionarea exploatatiilor agricole
b)stimularea comansarii ternurilor mici

Legislatie privind finantarea agriculturii:
a) Fonduri de garantare a creditului agricol- rezolva ACCESUL la credit
b) Creditul agricol ( banci,cooperative de creditare. cooperative de consum)
c) sistem de asigurare a productiei agricole

Legislatie privind:

Organizarea si functionarea canalelor de marketing pentru:
Input-urile din amonte de productia primara
Productia primara
Industria din aval de ia primara.

Nu in ultimul rind :

Elaborarea unui program de formare pentru tarani(fermieri)
Organizarea la nivel de comuna a unei camere agricole care sa dispuna de specialisti care sa ofere sfaturi fermierilor.
Cam asta e sistemul minimal pe care eventual se poate grefa si un program de
subventionare.
Daca e sa vorbim de investitii straine ,investitorul trebuie sa poata cumpara pamint pentru ca fiind proprietar este interesat sa nu-si bata joc de el LA FEL CA SI UN AUTOHTON....
In lipsa proprietatii, investitiile straine in agricultura vor intirzia si aici ma refer
la investitii serioase pe termen lung in rest aceleasi reglementari ca si pentru celelalte sectoare.

[MirK]

Daca e sa discutam de modalitatile in care agricultura din moldova poate sa devina un segment performant al economiei trebuie avute in vedere citeva aspecte....etc



Vad ca ai reprodus in linii mari prevederile Programului National de Consolidare a Terenurilor Agricole la care ai adagouat cate ceva din recomandarile UE fata de candidatii la aderare. N-ar fi stricat sa indici sursa, adaptatoristule. ;-)

[Andolino]

Experţi de-al de voi ... avem destui!

[GERULA]

Vad ca ai reprodus in linii mari prevederile Programului National de Consolidare a Terenurilor Agricole la care ai adagouat cate ceva din recomandarile UE fata de candidatii la aderare. N-ar fi stricat sa indici sursa, adaptatoristule. ;-)

Daca e asa cum zici ca am copiat indica tu sursa exacta si reprodu din ea....
lucrez din 1986 in agricultura si consultanta agricola (20 ani) si nu am nevoie sa copiez de nicaeri, dar pentru un mucos ca tine e greu de inteles.

[MirK]

Daca e asa cum zici ca am copiat indica tu sursa exacta si reprodu din ea....
lucrez din 1986 in agricultura si consultanta agricola (20 ani) si nu am nevoie sa copiez de nicaeri, dar pentru un mucos ca tine e greu de inteles.

Iaca, s-o suparat consultantul nostru agricol. :-)
Bine, hai sa revenim la tema, poate se consoleaza si Andolino care vrea solutii miracol aici si acum. Solutii miracol din pacate nimeni nu are, dar o discutie mai calma pe problemele agriculturii poate prezenta un anumit interes.

Masurile listate de tine mai sus sunt recomandate de multi si sunt fara indoiala necesare. Ceea ce e mai problematic insa e modalitatea practica a aplicarii lor in contextul nostru. De exemplu, zici ca e nevoie de a crea fonduri de garantare a creditului agricol. De acord. E chiar o masura cheie. Ai dreptate subliniind ca astfel se poate rezolva problema accesului la credit. In Moldova, institutiile bancare care acorda credite agricole nu sunt chiar atat de multe. O banca precum Victoriabank nu-ti deschide o linie de credit atat timp cat nu introduci un aport personal consecvent. Pe de alta parte, in Moldova bancile accepta foarte greu drept gaj active funciare, adica pamant, asta din motivul ca valoarea pamantului la noi e greu de stabilit.

Anume acest aspect si as propune sa-l discutam : cum se pot constitui fonduri viabile de garantare a creditului agricol ?

[GERULA]

Pot sa va spun cum s-a procedat in Romania, unde chiar m-am ocupat (in faza incipienta) de infiintarea Fondului. Acesta a luat nastere in cadrul unui program PHARE si a beneficiat de contributia atit sub forma financiara cit si asistenta tehnica din partea UE (ma rog, atunci se numea CEE)
Asistenta financiara a constat in 9 milioane de ECU( EURO) ,iar asistenta tefnica a fost daca nu ma insel( e vorba de 1993-1994) de Credit Agricole din Franta.
Fondul a luat nastere ca societate nou infiintata (parca hotarire de guvern) actionari fiind cinci banci comerciale si Ministerul Agriculturii , capitalul fiind
cam 200000 de euro de banca ,iar Ministerul cu cele 9 milioane de euro de la UE.
Pentru a beneficia de serviciile fondului trebuie sa indeplinesti totusi niste conditii, in principal de moralitate si sa platesti un mic procent(o fractiune de procent) pentru acoperire cheltuielior de functionare precum si a procentului de
"default", adica cei care intra in imposibilitate de plata( in calcul a fost luata initial cam 5% ). Cam asta e pe scurt

[MirK]

Pot sa va spun cum s-a procedat in Romania, unde chiar m-am ocupat (in faza incipienta) de infiintarea Fondului. Acesta a luat nastere in cadrul unui program PHARE si a beneficiat de contributia atit sub forma financiara cit si asistenta tehnica din partea UE (ma rog, atunci se numea CEE)
Asistenta financiara a constat in 9 milioane de ECU( EURO) ,iar asistenta tefnica a fost daca nu ma insel( e vorba de 1993-1994) de Credit Agricole din Franta.
Fondul a luat nastere ca societate nou infiintata (parca hotarire de guvern) actionari fiind cinci banci comerciale si Ministerul Agriculturii , capitalul fiind
cam 200000 de euro de banca ,iar Ministerul cu cele 9 milioane de euro de la UE.
Pentru a beneficia de serviciile fondului trebuie sa indeplinesti totusi niste conditii, in principal de moralitate si sa platesti un mic procent(o fractiune de procent) pentru acoperire cheltuielior de functionare precum si a procentului de
"default", adica cei care intra in imposibilitate de plata( in calcul a fost luata initial cam 5% ). Cam asta e pe scurt

Solutia despre care vorbesi poate fi un bun inceput, ma intreb insa daca e una de lunga durata. Fondurile de garantare ce functioneaza in baza acestui principiu au doua neajunsuri majore. Ce se intampla cand fondurile sunt epuizate ? In absenta unui angajament durabil din partea bancilor si al UE, exista riscul ca fondul sa dispara odata cu epuizarea resurselor financiare. Agricultura reprezinta un domeniu putin atragator pentru bancile clasice din cauza riscurilor sanitare si climaterice, precom si celor legate de instabilitatea pietii, carora e supusa productia agricola. O seceta sau o epizootie, de exemplu, reduce solvabilitatea tuturor agricultorilor, ceea afecta capacitatea de rambursare a creditului. Cu alte cuvinte, acest gen de fonduri de garantare are nevoie la randul lui de garantii pentru a functiona pe termen lung. O banca nu va angaja decat resurse limitate intr-un astfel de fond daca nu exista un mecanism ce-i garanteaza rambursarea creditului. Acest mecanism poate fi o polita de asigurare subscrisa de agricultor, or companiile de asigurari vor repercuta riscurile mentionate mai sus asupra pretului asigurarii ceea ce va face politile inaccesibile sau neatragatoare pentru exploatatiile agricole.

As fi curios sa aflu ce a devenit fondul din Romania pomenit de tine.

[Andolino]

Aşa că vedeţi voi ... nu doar lipsa unui fond de garantare a creditelor ar fi problema ... mai sunt o sumedenie pe lângă ele ... şi pentru fiecare este nevoie de specialişti competenţi care să le rezolve!
... adică fiecare cu domeniul său ...
Mirk ... nici nu mă aşteptam la soluţii trăsnet ... ceea ce e bine e că problema asta a început să devină actuală ... a început să pună în mişcare mintea specialiştilor.
Credeţi că am dreptate în ce spun ... că succesul dezvoltării Rep. Moldova e în mâinile echipei de specialişti ... din toate ramurile ...?

[GERULA]

Fondul functioneaza bine mersi si tocmai si-a marit plafonul de la 70%(restul de 30% era asumat ca risc de banca ca participant la afacere) la 100%pentru a facilita absorptia mai facila a fondurilor SAPARD.Mai mult au mai aparut si altele ,fondul de garantare a greditului rural. al IMM-urilor....
Fondul se regenereaza din onorariul pe care il platesc agricultorii ,iar acestia trebuie sa-si asigure culturile, septelul,instalatiile etc.
Dar FGCA-ul nu e suficient el doar faciliteaza accesul la credit ,dupa care trebuie sa existe institutia de creditare specializata cu o buna retea rurala prevazuta cu specialisti si competente in evaluarea proiectelor dar si a aplicantilor, lucru care este mult mai dificil de realizat decit FGCR.
O solutie este infiintarea pe linga primarii a unei structuri de formare a agricultorilor(mai corect spus de transformare din agricultor in fermier),in Romania acest rol a fost preluat de camera agricola.
O solutie miraculoasa nu exista,dar avantajul este ca odata pus in practica o schema coerenta agricultura poate furniza o parte din energia dezvoltarii societatii.
Daca vrei sa sari niste etape,singura solutie e investitorul strain care daca i se creeaza conditii rezonabile ar putea deveni motorul progresului.

[Andolino]

Da ce părere ai despre crearea condiţiilor pentru cetăţenii români/moldoveni plecaţi în străinătate, care se pot întoarce înapoi să dezvolte afaceri ... ar fi ca investitorii străini, numai că ar avea cetăţenia locală? Nu am sări şi aşa peste nişte etape?

[GERULA]

Da ce părere ai despre crearea condiţiilor pentru cetăţenii români/moldoveni plecaţi în străinătate, care se pot întoarce înapoi să dezvolte afaceri ... ar fi ca investitorii străini, numai că ar avea cetăţenia locală? Nu am sări şi aşa peste nişte etape?

Sume sa devina investitori nu prea cred eu sa aiba amaritii care au plecat in pribegie pentru o bucata de piine,sa-i scutesc de taxe pentru sumele repatriate da, dar facilitati speciale pentru o categoerie de cetateni ,!!!hmm nu pre suna normal.
Oricum facilitati trebuiesc acordate acelora care investesc sume serioase nu borfasilor care vin cu 500 de dolari,deschid o firma si se apuca de traficat tigari alcool sau cafea.
Sa stii ca un imbold deosebit poate de si statul lansind proiecte de infrastructura finantate de la buget sau in cadrul unor aranjamente financiare aparte(imprumuturi,granturi etc) totul sa se formeze efectul de bulgare de zapada in economie.
Citeam astazi depre participarea firmelor din Romania la zilele economice din RM..,este o participare modesta ca sa nu-i spun NESEMNIFICATIVA, firmele din Romania nu au dat curs proiectului.Cum ar fi putut sa o faca cind presedintele Basescu declara ca se straduie din greu pentru a nu gasi motive sa nu inghete din nou relatiile cu Republica Moldova.Romanii si firmele din Romania nu se simt bineveniti in Moldova ..din nefericire, conducerea de la Chisinau i-si da toata silinta in aceasta privinta si ce-i mai grav n-o contrazice nimeni....

[Andolino]

GERULA, nu-ţi pare că subestimezi foarte mult acea categorie de angajaţi(specialişti f bine pregătiţi care au plecat peste hotare şi vor să se întorcă ca să facă afaceri), care de fapt asigură 2% din PIB-ul României şi 27% din cel al Rep. Moldova. Nu crezi că Statul ar mai trebui să se gândeacă şi în cazul lor cum să îi stimuleze ... nu pe borfaşii de care vorbeşti ... care vin în ţară şi altceva decât baruri şi magazine alimentare nu ştiu să dezvolte ... dar pe acei oameni talentaţi care vin cu idei, cu entuziasm, cu dragoste de ţară şi vor să facă afaceri cu valoare ridicată. Poate în România nu se pune astfel problema, pentru că aici oamenii care au fost în străinătate, nu ştiu, dar par mai dezgheţaţi, mai hotărâţi să facă afaceri serioase ... cunosc foarte multe exemple în acest sens ... dar în Rep. Moldova unde este vorba de 27% din PIB care este asigurat de transferururile din străinătate, nu de 2% ca în cazul României, asta e o problemă serioasă ... şi nu doar economică, ci şi socială. Ce ar fi dacă Statul s-ar preocupa de educarea tinerilor care pleacă ... nu de a se întoarce înapoi pentru a construi baruri, ci de unde vin să vină cu idei serioase şi oportunte pentru Rep. Moldova ... un fel de agenţi ... spioni - economici ... care să vină atât cu resurse investiţionale, cât şi cu piaţa de desfacere din străinătate. Aşa fac japonezii, americarii ... dar de ce să nu facă şi moldovenii?
E greu, recunosc ... foare greu ... mai ales pentru nespecialiştii de la noi. Nu e creat cadrul instituţional necesar ... nu sunt specialiştii necesari care să pregătească educe acei oameni ... nu există o doctrină bine conturată în societate ... o ordine de idei ... un consens în ceea ce priveşte calea strategică de urmat (unii zic că trebuie într-un fel ... alţii într-altul).

[GERULA]

Da 27% din PIB-ul RM e foarte mult si in mod paradoxal e ...foarte periculos.
O legislatie care sa stimuleze investitiile directe ar fi deosebit de folositoare nu numai pentru repatriati ci pentru toti cei care vin sa investeasca in RM.
Infiintarea unei agentii de promovare a investitiilor (daca nu exista) si un serviciu specializat in cadrul acesteia destinat repatriatilor care sa la acorde asistenta tehnica si juridica(rezolvarea birocratiei )si implicarea cu fonduri guvernamentale de genul 1la1 sau alt raport in functie de marimea fondurilor implicate,importanta economica si sociala a afacerii.La asta se pot adauga ceva scutiri fiscale.
Si inca ceva eu nu-i subestimez pe cei plecati la munca in strainatate,dimpotriva am un respect deosebit pentru ei,pentru curajul si hotarirea lor ,mi-am exprimat doar scepticismul in ce priveste marimea fondurilor de care dispun fiecare dintre ei.

[Andolino]

Ceva mai realist de pus în practică ar fi stimularea investiţiilor la bursă, prin educarea populaţiei în acest sens. În Franţa, de exemplu, cam 2 din 3 oameni au acţiuni la bursă. Asta bineînţeles implică şi un serios mecanism bursier, de încredere şi nu numai ... + existenţa firmelor serioase cu potenţial de creştere mare. O ideea de a promova firmele moldoveneşti şi de a conferi încredere în economia moldovenească ar fi listarea la Bursa de Valori din Bucureşti a pricinpalelor firme moldoveneşti, care întrunesc condiţiile de listare ... şi ar exista astfel de firme ... de exemplu, Franzeluţa, Cricova, Bucuria ş.a. Mecanismul nu e uşor, mai ales la capitolul asigurării transparenţei financiare a rezultatelor firmei ... dar se poate gestiona şi acest lucru ... în plus trebuie iniţiativă şi dorinţă de ambele părţi.
Asta ar rezolva mai multe probleme: ar apropia economic mai mult RM de România, ar oferi şansa ca moldovenii să facă direct investiţii printr-un sistem (mă refer la BVB) care deja şi-a demostrat funcţionabilitatea pe parcursul mai multor ani ... ar oferi şanse mai mari de a finanţa firmele moldoveneşti, pentru că la BVB cât de cât există o lichiditate mai mare ... firmele moldoveneşti ar fi mai bine văzute în ochii investitorilor străini, care sunt actori ai pieţei bursiere româneşti de mai multă vreme.
Uite ideea asta mi-a venit spontat şi aştept feedback-uri ... o să încerc să discut despre acest subiect pe alte forumuri de specialişti.

[Andolino]

Ce părere aveţi? Ar putea constitui acest fapt (listarea firmelor moldoveneşti la BVB - Bursa de Valori din Bucureşti) un impuls pentru activitatea economică din Rep. Moldova şi o modalitate de a oferi posibilitate moldovenilor plecaţi în străinătate să-şi ajute direct economia ţării?

[GERULA]

Ince priveste listarea la BVB, trebuie sa vrea si calul ca sa zic asa,adica actionarii firmelor respective, dupa care sa indeplineasca conditiile pentru a fi listate. Sint cam multi de "daca".

[Andolino]

Sânt cam mulţi de dacă şi îmi pare rău că această idee o iau în râs şi românii chiar:

http://www.forumbursier.ro/index.php?PHPSESSID=ce24ee27bcd708e87c73a9801c315c cb&topic=541.0

... dar privită din punct de vedere pur tehnic şi fără ţine cont de barierele de ordin politic, sunt foarte mari şanse, după părerea mea, ca fuziunea celor două burse să fie benefică pentru ambele părţi - atât pentru Rep. Moldova cât şi pentru România.

[Idol]

ei ... si tu ... o iau in ras romanii... a scris un prapadit de user ca se teme de raketzi si tu spui ca economistii romani nu ar investi in vinurile si rosiile moldovenesti... :)

[$tefan]

nu generaliza, uite, eu iti raspund:

"Caponelli,

Tocmai vroiam sa te intreb daca esti din Rep.Moldova , serios.
Problema ridicata de tine e simpla : daca exista vointa, exista si putirinta
Eu personal cred ca in cativa ani vor exista companii "moldovenesti" (mi-e greu sa scriu asta, sa stii) cotate la Bucuresti, e in firea lucrurilor sa fie asa. Insa companii romanesti cotate in Rep Moldova (din nou, nu stiu unde sa zic - la Chisinau ? la Tiraspol ?) cred ca nu vom vedea prea curand, fara falsa modestie.

Eu vroiam sa te rog altceva - zii ce e pe la voi, care-i realitatea sociala, economica, cum e Bursa, cum e cu bancile, cu banii...Astea sunt intr-adevar informatii pretioase, care pot contribui mult mai mult la cunoasterea reciproca (eu, de exemplu, am ramas la nivelul Podul de Flori , Pavel Stratan si Planeta Moldova) ).

Vrei ?

Multumesc anticipat !"

P.S.1
ma bucur sincer ca putem discuta
P.S.2
ce n-as da sa se coteze pe BVB o podgorie de aia de la voi...mmm...;)

[Andolino]

Ce să-ţi zic în legătură cu piaţa de capital de la noi? Dacă vrei să auzi lucruri mai serioase, uită-te pe site-ul www.moldse.md ... mai este bursa de mărfuri www.bursa.md şi bineînţeles pe site-ul Băncii Naţionale a Moldovei - www.bnm.md. Dacă te pricepi în cifre în România, atunci o să te pricepi şi în cifrele furnizate de Organismele financiare enumerate mai sus.
În linii generale, despre sistemul financiar din Rep. Moldova nu pot să spun lucruri frumoase. Sunt mulţi factori care-i frânează dezvoltarea. Dar ca o comparaţie - activele totale bancare în RO aproximativ 40 mlrd Euro, iar în MD puţin peste 1 miliard de Euro la o populaţie a României de circa 5 ori mai mare ca cea a Rep. Moldova. În legătură cu bursa, încă n-am auzit să se poate cumpăra acţiuni prin Internet de la distanţă. Unica soluţie ar fi ca străinul să aibă un cont bancar în Rep. Moldova şi un broker căruia să-i adreseze ordinele. Despre comparaţie între BVB şi BVM - în 2005 în Rep. Moldova la bursă tranzacţiile au numărat circa 16 milioane USD, iar la BVB s-au tranzacţionat de cam 2,7 miliarde de USD ... acum vezi şi tu că la capitolul bursă stăm prost de tot. Sunt mulţi factori care frânează, iar listarea la BVB ar fi o soluţie foarte bună pentru firmele moldoveneşti competitive, care acum din păcate nu prea găsesc finanţe pe piaţa bursieră din Rep. Moldova.

PS: îmi pare bine că nu doar eu împărtăşesc această idee de a lista firme moldoveneşti la BVB!

[GERULA]

Iata care este viziunea directorului general al BVB ,Stere Farmache :

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) se concentreaza pe cresterea interna, dar are in vedere extinderea printr-o fuziune sau un acord de cooperare cu o bursa din strainatate, a declarat marti Stere Farmache, directorul general BVB.

"Poate ca la un moment dat BVB va trebui sa faca un pas referitor la cooperarea cu alte burse. Este prematur de spus acum, daca va fi vorba de o alianta de fuziune sau de cooperare", a afirmat Farmache, la seminarul"Banking on Romania", organizat la Bucuresti de Financial Times.

El a aratat ca, pe masura ce Bursa va creste si va atinge o masa critica, strategiile de cooperare vor fi mai clare.

[Andolino]

Oare sa fi avut in vedere Bursa de la Chisinau acest Stere Farmache?

[GERULA]

Oare sa fi avut in vedere Bursa de la Chisinau acest Stere Farmache?
Nu stiu exact ..dar m-am uitat ieri de curiozitate pe situl Bursei din RM si am ramas paf!! ieri rulajul a fost de 270 USD DOUA SUTE SAPTEZECI USD ,!!!!!??????. Recunosc ca nici BVB nu-i cine stie ce dar totusi ieri au fost tranzactionate actiuni de vreo 10 milioane de dolari.

[Andolino]

Bai, mor de ris ... pacat ca nu sunt iconite din alea care sa exprime starea sentimentala ... ar fi trebuit sa fie un dracusor care se tavaleste de ris.
270 de USD ... da oare de unde isi scot ei banii de salarii?

[AndreiRO]

Oricat ar parea de neverosimil, Romania nu este nici pe departe sora mai mare si foarte apropiata a Republicii Moldova, cel putin nu prin prisma relatiilor economice.sursa: http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z12062006&idx=47
Oare e in majoritate vina noastra,a romanilor?Oare relatiile politice sunt chiar asa stranse?