vitalic sprinceana
01-09-2005, 09:38 AM
Cele mai vîndute cărţi din România
Elena Vlădăreanu
Cumpăraţi o carte. V-aţi gîndit vreodată dacă a mai ales-o cineva? Oare care este situaţia ei între celelalte cărţi ale acelei edituri ? Dar concurenţei, cum îi face faţă? Cărţile pe care le alegem pentru a le citi sînt la modă sau nu. Poate fi o modă trecătoare cu o literatură „trendy“ (vezi „Jurnalul lui Bridget Jones“) sau o modă permanentă, aşa cum a instituit Salinger. „De veghe în lanul de secară“ ţine toate topurile de librărie, de peste tot, nu numai de la noi.
Dostoievski: un clasic la modă
Am aflat pentru dumneavoastră care sînt cărţile pe care mizează şi au mizat editurile româneşti. Nu în ultimul an, ci în ultimii 15 ani. De departe, conduce o carte care nu este nici de literatură, nici de ştiinţe. E însă mai mult decît importantă. „Codul bunelor maniere astăzi“ de Aurelia Anastasia Marinescu, de la Editura Humanitas. Prima ediţie a apărut în 1995, a avut 15 tiraje succesive şi s-au vîndut 100.000 de exemplare. A doua a apărut în 1999. În total, 160.000 de cărţi. Cum spunea cineva, „avem nevoie de o asemenea carte ca să redevenim oameni normali şi fără complexe. Dar pentru asta ar trebui tipărită în… 22 de milioane de exemplare!“ „Sau ar trebui să devină manual şcolar“, şi-a spus, mai realistă, autoarea. „Codul bunelor maniere astăzi“ este o excepţie.
Pentru că primele locuri într-un top al celor mai bine vîndute cărţi în România nu le deţine literatura autohtonă, ci traducerile. Harry Potter, puştiul vrăjitor, i-a încîntat şi pe cititorii români. Al cincilea volum, „Harry Potter şi ordinul Phoenix“ (apărut, ca şi celelalte, la Editura Egmond), a fost tras în „doar“ 40.000 de volume. Cele de pînă acum s-au vîndut în sute de mii de exemplare (primul, „Harry Potter şi camera secretelor“: 100.000, toate cele patru: 250.000).
Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: clasicul Dostoievski nu e niciodată demodat. Cărţile lui, apărute la Polirom, se vînd în 40.000 de exemplare. Da, dar contemporanul şi prolificul David Lodge e departe: 50.000 de exemplare. Şi Salinger stă bine: „De veghe în lanul de secară“ a depăşit de mult 30.000. Cine vrea să intre în top mai are de luptat cu George Orwell (peste 25.000 de cărţi vîndute), Helen Fielding, Haruki Murakami şi Salman Rushdie. Concurenţă importantă!
Românul din top e Octavian Paler. Asta pentru că, aşa cum ne-a asigurat Georgeta Dimisianu, directoarea Editurii Albatros (unde sînt publicate cărţile sale), volumele semnate de el se vînd în peste 30.000 de exemplare. Vine tare din urmă Robert Turcescu: în mai puţin de patru luni, volumul său „Dans de Bragadiru“ (Editura Polirom) s-a vîndut în 7.000 de exemplare.
Isteria Dan Brown
După ce a creat o adevărată isterie în restul lumii, cartea a fost adusă în România de Editura RAO. În doar două luni s-au vîndut deja 15.000 de exemplare. E un record, cu atît mai mult cu cît au fost luate în considerare doar cărţile cumpărate prin reţeaua de librării, nefiind puse la socoteală cele comandate on line.
La o editură specializată pe literatură străină aşa cum este Editura Est, vedeta este o româncă: Ioana Bradea. De romanul, „Băgău“, ei aţi auzit. L-aţi şi citit, probabil. A apărut la Tîrgul Bookarest din mai, anul trecut, şi deja s-a epuizat tirajul: 3.000 de exemplare, ceea ce nu-i puţin lucru pentru un roman românesc. Şi de debut pe deasupra.
Succes postum
La Cartea Românească, volumul cel mai bine vîndut este „Troica amintirilor“ de Gheorghe Jurchea-Negrileşti. 3.000 de exemplare s-au vîndut şi încă se mai cere. Poate fi un titlu de glorie pentru editură, mai ales că este cartea unui autor practic necunoscut, care n-a apucat să-şi vadă cartea publicată.
„Lumea Sophiei“ a scriitorului norvegian Jostein Gaarder s-a vîndut în toată lumea, în 10 milioane de exemplare. L-a făcut celebru pe autor, la origine profesor de filosofie. O carte specială, pentru că redă o abordare specială a istoriei filosofiei. Naratorul o povesteşte unui copil de 12 ani. Editura Univers a publicat în traducere românească acest titlu şi a avut mînă bună. Pînă în noiembrie, s-a vîndut tot tirajul: 2.000 de exemplare.
Un astfel de clasament ne poate indispune. Un titlu românesc cu greu se impune în topul vînzărilor. Dar îi şi contrazice pe prăpăstioşii care susţin că în România nimeni nu mai citeşte.
Codul Aurelia Marinescu
Aurelia Marinescu a fost profesoară de română douăzeci şi opt de ani, la Liceul „Dimitrie Cantemir“ din Capitală. S-a născut pe 21 februarie 1934 şi este autoarea celei mai bine vîndute cărţi din România. „Codul bunelor maniere“ întocmit de ea (Editura Humanitas) s-a vîndut în 160.000 de exemplare. Scris cu inteligenţă, umor şi îngăduinţă, deplin adaptat uzanţelor moderne occidentale şi, totodată celor româneşti, Codul Aureliei Marinescu a devenit un veritabil best seller naţional.
http://www.cotidianul.ro/index.php?a=1861&shift=1
Elena Vlădăreanu
Cumpăraţi o carte. V-aţi gîndit vreodată dacă a mai ales-o cineva? Oare care este situaţia ei între celelalte cărţi ale acelei edituri ? Dar concurenţei, cum îi face faţă? Cărţile pe care le alegem pentru a le citi sînt la modă sau nu. Poate fi o modă trecătoare cu o literatură „trendy“ (vezi „Jurnalul lui Bridget Jones“) sau o modă permanentă, aşa cum a instituit Salinger. „De veghe în lanul de secară“ ţine toate topurile de librărie, de peste tot, nu numai de la noi.
Dostoievski: un clasic la modă
Am aflat pentru dumneavoastră care sînt cărţile pe care mizează şi au mizat editurile româneşti. Nu în ultimul an, ci în ultimii 15 ani. De departe, conduce o carte care nu este nici de literatură, nici de ştiinţe. E însă mai mult decît importantă. „Codul bunelor maniere astăzi“ de Aurelia Anastasia Marinescu, de la Editura Humanitas. Prima ediţie a apărut în 1995, a avut 15 tiraje succesive şi s-au vîndut 100.000 de exemplare. A doua a apărut în 1999. În total, 160.000 de cărţi. Cum spunea cineva, „avem nevoie de o asemenea carte ca să redevenim oameni normali şi fără complexe. Dar pentru asta ar trebui tipărită în… 22 de milioane de exemplare!“ „Sau ar trebui să devină manual şcolar“, şi-a spus, mai realistă, autoarea. „Codul bunelor maniere astăzi“ este o excepţie.
Pentru că primele locuri într-un top al celor mai bine vîndute cărţi în România nu le deţine literatura autohtonă, ci traducerile. Harry Potter, puştiul vrăjitor, i-a încîntat şi pe cititorii români. Al cincilea volum, „Harry Potter şi ordinul Phoenix“ (apărut, ca şi celelalte, la Editura Egmond), a fost tras în „doar“ 40.000 de volume. Cele de pînă acum s-au vîndut în sute de mii de exemplare (primul, „Harry Potter şi camera secretelor“: 100.000, toate cele patru: 250.000).
Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: clasicul Dostoievski nu e niciodată demodat. Cărţile lui, apărute la Polirom, se vînd în 40.000 de exemplare. Da, dar contemporanul şi prolificul David Lodge e departe: 50.000 de exemplare. Şi Salinger stă bine: „De veghe în lanul de secară“ a depăşit de mult 30.000. Cine vrea să intre în top mai are de luptat cu George Orwell (peste 25.000 de cărţi vîndute), Helen Fielding, Haruki Murakami şi Salman Rushdie. Concurenţă importantă!
Românul din top e Octavian Paler. Asta pentru că, aşa cum ne-a asigurat Georgeta Dimisianu, directoarea Editurii Albatros (unde sînt publicate cărţile sale), volumele semnate de el se vînd în peste 30.000 de exemplare. Vine tare din urmă Robert Turcescu: în mai puţin de patru luni, volumul său „Dans de Bragadiru“ (Editura Polirom) s-a vîndut în 7.000 de exemplare.
Isteria Dan Brown
După ce a creat o adevărată isterie în restul lumii, cartea a fost adusă în România de Editura RAO. În doar două luni s-au vîndut deja 15.000 de exemplare. E un record, cu atît mai mult cu cît au fost luate în considerare doar cărţile cumpărate prin reţeaua de librării, nefiind puse la socoteală cele comandate on line.
La o editură specializată pe literatură străină aşa cum este Editura Est, vedeta este o româncă: Ioana Bradea. De romanul, „Băgău“, ei aţi auzit. L-aţi şi citit, probabil. A apărut la Tîrgul Bookarest din mai, anul trecut, şi deja s-a epuizat tirajul: 3.000 de exemplare, ceea ce nu-i puţin lucru pentru un roman românesc. Şi de debut pe deasupra.
Succes postum
La Cartea Românească, volumul cel mai bine vîndut este „Troica amintirilor“ de Gheorghe Jurchea-Negrileşti. 3.000 de exemplare s-au vîndut şi încă se mai cere. Poate fi un titlu de glorie pentru editură, mai ales că este cartea unui autor practic necunoscut, care n-a apucat să-şi vadă cartea publicată.
„Lumea Sophiei“ a scriitorului norvegian Jostein Gaarder s-a vîndut în toată lumea, în 10 milioane de exemplare. L-a făcut celebru pe autor, la origine profesor de filosofie. O carte specială, pentru că redă o abordare specială a istoriei filosofiei. Naratorul o povesteşte unui copil de 12 ani. Editura Univers a publicat în traducere românească acest titlu şi a avut mînă bună. Pînă în noiembrie, s-a vîndut tot tirajul: 2.000 de exemplare.
Un astfel de clasament ne poate indispune. Un titlu românesc cu greu se impune în topul vînzărilor. Dar îi şi contrazice pe prăpăstioşii care susţin că în România nimeni nu mai citeşte.
Codul Aurelia Marinescu
Aurelia Marinescu a fost profesoară de română douăzeci şi opt de ani, la Liceul „Dimitrie Cantemir“ din Capitală. S-a născut pe 21 februarie 1934 şi este autoarea celei mai bine vîndute cărţi din România. „Codul bunelor maniere“ întocmit de ea (Editura Humanitas) s-a vîndut în 160.000 de exemplare. Scris cu inteligenţă, umor şi îngăduinţă, deplin adaptat uzanţelor moderne occidentale şi, totodată celor româneşti, Codul Aureliei Marinescu a devenit un veritabil best seller naţional.
http://www.cotidianul.ro/index.php?a=1861&shift=1